Social media: între distracție și responsabilitate

Larisa Netea & Ciprian Simuț

Nu cu foarte mult timp în urmă a apărut un nou mediu de socializare: social media sau platformele de socializare. Conceptul era simpatic: conectăm lumea, instant, oriunde pe planetă. Optimismul era la fel de mare, cu privire la modul de interacțiune al utilizatorilor de platforme, doar că aproape imediat ne-am dat seama de o listă suficient de lungă de aspecte negative și de pericole, ca să ne facă să implementăm norme de conduită și chiar să implicăm instituțiile care se ocupă cu protejarea noastră a tuturora, împotriva unor abuzuri grave și deosebit de grave.

Cu toate acestea, platformele de socializare au și o parte foarte bună. Relațiile pe care le putem lega cu persoane de oriunde, ne oferă un spațiu foarte amplu de cunoaștere. Interacțiunile sub formă scrisă sau prin video-conferință ne-au făcut, sperăm, mai sensibili și mai atenți față de cultura altor popoare, la moduri de interacțiune respectuoase și pline vârf de profunzime. Poate că nu am greși dacă am spune că prin intermediul rețelelor sociale, o parte mare dintre noi, am învățat să adăugăm valoare umanității noastre.

O parte din cei care utilizează platformele sociale ne-au influențat modul de a trăi, iar prin activitatea lor și prin conținutul pe care ni-l împărtășesc, au devenit „influensări”, adică persoane care ne influențează modul de a vedea lumea. Chiar dacă unii au o imagine negativă, există, din fericire, suficienți influensări care contribuie pozitiv la interacțiunile dintre noi. Aceștia ne prezintă un anumit tip de conținut, care poate fi educativ, axat pe modă, pe jocuri, pe gătit sau pe alte chestiuni, care sunt importante.

Împreună cu Daiana Dobraș ne-am propus să facem ceva util cu privire la ce înseamnă să fii influensăr. Sper că ne-a ieșit. Așa se face că am aflat care e miezul influencing-ului: respectul față de tine, îmbinat cu respectul față de toți cei care te urmăresc. Am spune că e chiar normal, pentru că platformele de socializare permit transmiterea valorilor, principiilor și modurile în care ne putem bucura de ce avem în jurul nostru, de oameni, de diverse contexte de viață, dar putem învăța și cum să respectăm omul de lângă noi, la bine și la rău. Daiana ne-a explicat de unde a început și care a fost traseul pe care l-a urmat. De aici am învățat să nu ne dăm bătuți prea ușor, ci să perseverăm și să mergem înainte, pentru că dacă avem lucruri importante de transmis, oamenii merită efortul. Apoi ne-a explicat despre pasiunea de a fi influensăr, despre conținut, despre modul în care ne gândim strategiile pentru mediile online. De aici am învățat că e important să ne susținem unii pe alții și să fim respectuoși față de eforturile altora.

Acestea sunt doar câteva dintre ideile, chiar învățăturile, pe care le-am luat cu noi. Sperăm să vă fie de folos și vouă. Mai sperăm la ceva: sperăm să vă ajutăm să filtrați mai bine conținutul din online, să vă protejați de oameni rău intenționați și să vă creați o voce, care să fie o influență pozitivă pentru mult timp.

„Pregătirea copiilor pentru viitor înseamnă ca ei să fie oameni buni, onești și corecți în primul rând!”. Interviu cu d.na Ramona Țărău, profesor înv. primar la Școala „Octavian Goga” Oradea

Alexandra Mitrică

Pentru acest interviu am luat legătura cu doamna învățătoare Țărău Ramona – Teodora, prof.înv.primar la Școala Gimnazială ,,Octavian Goga” din Oradea. Am ales un interviu colorat pentru o învățătoare plină de culoare, cu idei frumoase și cu gânduri bune întotdeauna.

Pentru că profesia de dascăl este una ce necesită culoare, creativitate, modestie, am ales ca idee de pornire pentru interviu ,,Curcubeul” astfel că fiecare întrebare reprezintă o culoare din curcubeu. Pentru început, am rugat-o pe doamna învățătoare să se prezinte…

Alexandra: Cine este doamna învățătoare Ramona Țărău?
Ramona: ,,Pentru că sunt învățătoare, mă voi prezenta diferit: va fi o prezentare matematică! Pornesc de la numărul 10, ceea ce reprezintă experiența mea didactică; 29 – este numărul sălii mele de clasă și nu este un număr întâmplător, el reprezintă și ziua în care m-am născut; 113 copilași ce mi-au trecut prin brațe, școlari și preșcolari, pentru că am debutat ca educatoare; ceea ce este mai bun am lăsat la final: semnul infinitului, numărul de șireturi pe care le leg foarte- foarte des…”

Alexandra: Ca interviul să fie mai dinamic, am ales pentru fiecare culoare din curcubeu câte o întrebare. Aș începe cu întrebarea roșie – De ce și de când dascăl?
Ramona: ,,De la 5 ani, de când am învățat să-mi scriu numele pe pereții de acasă și îmi învățăm animalele de pluș să-mi scrie numele. Deci, dintotdeauna! Nu cred că era un simplu joc, în subconștient mă simțeam o învățătoare adevărată în acest simplu joc de rol, făceam deja practică, și aveam elevi atât de cuminți!”

Alexandra: Întrebarea oranj – Ce este ușor, ce este greu?
Ramona: ,,Este ușor să-i oferi fiecăruia o mângâiere sau o îmbrățișare, mai ales când o faci din suflet – copiii o simt, se vede pe chipul lor. Și eu simt nevoia de a-i îmbrățișa, să știi! Pe cealaltă parte însă, este greu să acorzi timp fiecăruia, mai ales când clasele noastre sunt atât de numeroase. Sunt doamna tuturor, dar parcă toți m-ar răpi pentru doar ei, pentru câteva minute!”

Alexandra: Am ajuns pe aleea galbenă – O realizare mare, o provocare mare?
Ramona: ,,Multe realizări, dar poate cea mai mare realizare sufletească este aceea că elevii îmi vin cu drag dimineața la școală. O provocare este să-i faci pe toți să iubească școala! Sigur că aici pot aminti diverse concursuri sau competiții școlare, cu premii fel de fel, dar pentru mine este foarte important modul în care elevul se simte în clasa mea.”

Alexandra: Întrebarea verde – Un plus, un minus, pentru meseria de dascăl?
Ramona: ,,Multe plusuri și multe minusuri…un întreg șir de calcule… multe necunoscute și uneori și probleme cu mai multe operații (râzând). Sunt nemulțumită de dotarea cu material didactic necesar lecțiilor și îmi doresc mult un autobus cu care să pot duce elevii în diverse locuri, visez uneori la tablă inteligentă sau băncuțe colorate și ușor de mutat, așa ca la tv. Ca plusuri, pot spune că sunt mândră de mine când foștii elevi îmi calcă pragul clasei sau îmi scriu pe rețelele de socializare. Am primit o urare atât de emoționantă de ziua mea încât m-a făcut să plâng în hohote, de la o elevă pe care o aveam în clasa mea, în primul an din învățământul primar.”

Alexandra: Întrebarea albastră – Ce s-ar întâmpla dacă elevii nu ar face Educație civică?
Ramona: ,,Pregătirea copiilor pentru viitor înseamnă ca ei să fie oameni buni, onești și corecți, în primul rând! Să devină responsabili, sociali, să-și cunoască drepturile dar mai ales responsabilitățile, să fie și competitivi dar și să colaboreze unii cu alții. Nu-și vor aminti peste zece ani toate lecturile pe care le citim acum la școală, sau problemele pe care le predau mâine,
dar vor ști mereu că e bine să-ți păstrezi sufletul curat!”

Alexandra: Întrebarea indigo – Ce material didactic este util în orele de Educație civică,
material cu real impact?
Ramona: ,,Îmi place să țin pasul cu tehnologia. Poate este și o consecință a lecțiilor online, dar este ceva bun. Filme scurte chiar și desene din care desprindem idei sau învățături, glume; îmi plac mult rebusurile și integramele, lecturile cu impact emoțional aparte, păpușile-marionete, crearea unor ecusoane individuale/pentru echipe/perechi, și multe altele. Sunt o persoană creativă și nu duc lipsă de idei. Timp să avem!”

Alexandra: Întrebarea violet: Cum arată ora ideală de Educație civică?
Ramona: ,,Ora ideală de Educație civică poate fi realizată în nenumărate feluri. Să fiu liberă, nemărginită de timp, să pot povesti și arăta elevilor multe și mărunte, astfel încât să prindă drag de această disciplină și să-i surprindă importanța cu adevărat! Să jucăm jocuri de rol, să vizităm primăria, să ieșim printre oamenii mari, contactul nemijlocit cu acestea este roditor, aș paria că rezultatul ar fi realmente palpabil, în comparație cu lecțiile după manual, în cele 50 de minute.”

Alexandra: Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat și pentru ideile frumoase! Sper să mă primiți tot atât de bine și data viitoare!
Ramona: ,,Cu mult drag! Așa e bine și frumos să ne revedem și cu alte ocazii, să mai povestim!”

Educația civică din perspectiva elevilor. Interviuri cu 3 președinți de Consilii ale Elevilor din Bihor

Rebeca Tătar

Vorbind despre subiectul „Educație civică” mi-a sărit gândul la acele persoane care se confruntă zilnic cu acest lucru în legătură directă cu elevii. Președintele Consiliului Elevilor dintr-o anumită școală trebuie să dea dovadă de mult curaj, ambiție, răbdare și devotament pentru educație. Aceștia își reprezintă colegii din școala respectivă, este o „voce” a lor, a problemelor, a bucuriilor și trăirilor acestora. Cred că ei pot fi cei mai potriviți să dea răspunsuri în legătură cu activitățile civice desfășurate de elevi.

Această pandemie „a încurcat” puțin activitățile organizate de Consiliile Elevilor de pretutindeni. De aceea am vrut să stau de vorbă cu trei dintre președinții Consiliului Elevilor, din trei unități de învățământ diferite din județul Bihor, din aproximativ trei perioade diferite: înainte, în timpul și după pandemia SARS-CoV-2 și să observ cum au gestionat ei situația.

Am acordat interviu unor persoane deosebite care și-au reprezentat școala în cel mai frumos mod:

Înainte de această pandemie de Covid-19, înainte ca toate activitățile educative să fie desfășurate în format digital și/sau hibrid, Paul Creț, actual student de 19 ani, a reușit să aducă o schimbare pentru  Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” din Aleșd până la absolvirea acestuia.

Încă din perioada pandemică, Colegiul Național „Onisfor Ghibu” Oradea, se mândrește să îl aibă ca președinte al Consiliului Școlar al Elevilor, pe Emanuel Negru, un tânăr de 17 ani, dornic de schimbare, punând pasiune în tot ceea ce face.

În prezent, Liceul Teologic Baptist ,,Emanuel” Oradea îl are ca președinte al Consiliului Școlar al Elevilor pe Samuel Kiss-Roth, de numai 16 ani. Samuel este un băiat ambițios și foarte implicat în tot ceea ce face. Își dorește să aducă îmbunătățiri în școala românească, consultând direct opinia colegilor săi.

În ce perioadă ai fost ales președintele Consiliului Școlar al elevilor la tine în școală?

C.P.: „Am fost ales în perioada noiembrie 2019.”

N.E.: „Am fost ales de către elevii școli în octombrie 2021, perioadă în care deja pandemia începea să se liniștească.”

K.-R.S.: „Am fost ales pentru perioada 05.10.2021- 05.10.2023.”

Ce te-a determinat să candidezi la președinție? Ce calități crezi că ți-au purtat noroc?

C.P.: „ Pentru experiența unică. Abilitatea de a lucra în echipă și pentru a-mi reprezenta colegii la nivel județean.”

N.E.:„Determinarea mea a provenit din nevoia de schimbare pe care consiliul de atunci o necesita și de a putea schimba ceva în comunitatea din care fac parte. Calitățile care mi-au purtat noroc au fost perseverența, implicarea și devotamentul trup și suflet.”

K.-R.S.: „Am dorit o schimbare. Știam că pot face asta așa că am zis să contribui cum pot eu mai bine pentru a face această schimbare. Experiența mea în consiliu și în alte organizații a fost cel mai bun motiv pentru care am fost ales însă seriozitatea, creativitatea și faptul că mă descurc în orice situație au fost printre motivele pentru care am fost ales.”

Care este părerea ta despre disciplina „Educație civică”, ce se predă în învățământul românesc?

C.P.: „ Este neglijată. Ar trebui să fie pus accent mai mult pe educația civică a tuturor elevilor.”

N.E.: „Din punctul meu de vedere, educația civică ca și materie predată în școli este esențială începând de la învățământul primar, fiind prima întâlnire reală cu societatea și cum funcționează aceasta. În timp ce în învățământul primar și cel gimnazial există educația civică implementată ca și materie, la liceu partea de cultură civică provine din proiecte și implicare în acte de voluntariat sau organizații. Educația civică este esențială la orice nivel al ei, fiind una dintre materiile care te pregătește pentru viața practică de cetățean.”

K.-R.S.: „Educația civică este o disciplină importantă care ar trebui să aibă un impact mare asupra viitorului elevilor însă felul în care acestă materie este predată de către profesori și înțeleasă de către elevi nu duce la rezultatul dorit.”

Ce activități extracurriculare sau activități ce țin de natura educației civice ați reușit să desfășurați în școală?

C.P.: „În perioada candidaturii mele am reușit să desfășurăm în școală mai multe activități, ca de exemplu: Am organizat un târg de prăjituri, iar banii strânși au fost donați unui orfelinat; am desfășurat activități de igienizare a mediului înconjurător din curtea școlii și împrejurimi etc.”

N.E.: „Începând cu prima lună oficială a mandatului, noiembrie, am organizat o colectare de pachete pentru copiii nevoiași din zonele rurale ale județului Bihor, proiect pe care consiliul nostru l-a coordonat la nivel județean prin proiectul național „O facem”. Împreună cu întregul colegiu am adunat peste 400 de pachete care conțineau alimente, jucării, dulciuri, cărți, rechizite, haine, obiecte igienico-sanitare și multe altele. Prin acest proiect am reușit să evidențiem trăsăturile morale din fiecare persoană și să ajutăm oamenii din jurul nostru. În luna ianuarie, cu prilejul Zilei Internaționale Anti-violență în școli sărbătorită pe 30 ianuarie, am organizat un eveniment structurat pe două arii: expoziție de artă realizată de copiii colegiului și evenimente interactive. Expoziția a fost amenajată în sala festivă pe parcursul evenimentelor care au fost susținute pe 4 februarie alături un invitat special psiholog, doamna profesor consilier școlar și reprezentanți ai Inspectoratul de Poliție Județean la care au fost prezenți elevi atât din învățământul primar cât și din cel gimnazial, învățând diferite acțiuni de violență și repercursiunile acestora asupra colegilor. Vorbind exclusiv de Educație Civică pentru liceeni, conducerea consiliului nostru a fost printre fondatorii proiectului „Bright Citizen” ce este compus din ateliere de Științe Politice și Educație Civică prin care am ajuns inclusiv în Parlamentul României.”

K.-R.S.: „Am reușit să desfășurăm numeroase campanii de informare și de conștinetizare în domeniul educației civice printre care se numără și campaniile pe tema ecologiei din luna Martie și Aprilie. Am dorit ca în școala noastră, elevii să fie conștienți de nevoile comunității noastre și să ajute la progresul acesteia, așa că am decis să îi implicăm pe elevi în campanii de ecologizare pe malul Crișului Repede și în acțiuni de reîmpădurire în parteneriat cu Direcția Silvică Bihor.”

Ce i-ai sfătui pe următorii președinți ai Consiliului Elevilor din școala ta să facă pentru a îmbunătăți educația civică a elevilor?

C.P.: „Din păcate noi putem face prea puține pentru a îmbunătăți. Putem propune activități, iar aceștia să le și organizeze.”

N.E.: „Sfatul meu pentru viitorii președinți este de a urmări nevoile elevilor ghibiști și de a modela evenimentele și acțiunile consiliului după acestea cu scopul de a atinge acele nevoi și de a îmbunătăți laturile pe care sistemul educațional încă nu le atinge.”

K.-R.S.: „Următorii președinți ar trebui să ducă mai departe inițiativele începute de noi și să adapteze și creeze cât mai multe activități prin care elevii noștri să fie cât mai implicați în comunitate și să își dorească să aducă o schimbare care să fie benefică tuturor.”

În concluzie, tinerii care au această ambiție, devotament și respect pentru ceea ce fac, nu au lăsat nici măcar o pandemie la nivel global să le stea în cale. Au organizat activități și au făcut tot ce e mai bine pentru colegii și profesorii lor. Asta se numește vocație.

A fost o plăcere să pot discuta cu trei dintre „vocile” elevilor. Prin ei se observă deja schimbarea. Știu că vor reuși. Vin cu idei noi, concepte moderne, soluții, ambiție și curaj. Le urez succes atât lor, colegilor, viitorilor președinți, dar și cadrelor didactice. Uniți, vor putea să aducă schimbarea în copii, apoi în școală, apoi în societate. Tânjim de mult după această schimbare.

„ Probabil că înainte de a corecta avem nevoie să rămânem conectați cu copiii”. Interviu cu d.na profesor Simona Avram (Șc. Gim. 11, Oradea)

Aurelia Borza

Pe doamna profesoară Simona Avram am cunoscut-o în cadrul unor activități și proiecte desfășurate în parteneriat cu Universitatea din Oradea. Simona Avram este profesor titular la Școala Gimnazială Nr. 11 Oradea, unde predă Limba și Literatura Română, în prezent fiind diriginta clasei a V-a. Aceasta a absolvit facultatea de Litere în anul 2006, urmând studiile de masterat în Psihologie Educațională și Consiliere Școlară. Este autoarea mai multor cărți și auxiliare didactice adresate elevilor de gimnaziu. Este profesor formator, mentor cu o experiență de 16 ani în mediul preuniversitar și se remarcă prin implementarea unor metode noi de predare în procesul instructiv-educativ.

Bună ziua! Vă mulțumesc pentru timpul alocat și pentru răspunsul dumneavoastră prompt în a-mi acorda acest interviu cu privire la rolul educației civice în școli.

S. A.: Bună ziua! Cu mare drag!

Pe lângă faptul că predați Limba și Literatura Română, sunteți și diriginta unei noi generații de elevi, mai exact clasa a V-a. Credeți că rolul de diriginte este unul dificil? De ce?

S. A.: Consider ca rolul unui dascăl este în primul rând de a consilia și orienta elevul, deoarece formăm adolescentul pentru viață, urmărim dezvoltarea acestuia, atât pe plan profesional, cât și pe plan emoțional.

Ce părere aveți despre predarea Educației Civice în școli? Este importantă predarea acesteia elevilor?

S. A.:  Studiul acestei materii în școală este necesar, deoarece aceasta contribuie la modelarea personalităților elevilor, dezvoltându-le principii și valori care stau la baza societății. De asemenea, această disciplină formează adolescentul spre o conduită conformă cu valorile sociale. Pe de altă parte, procesul de predare-învățare al acestei materii are scopul de a conștientiza elevii cu privire la regulile cu care se confruntă societatea și adaptarea acestora la valorile vieții cetățenești.

Având în vedere că ați fost dirigintă la atâtea generații de elevi, cu ce fel de bagaj au intrat elevii din clasa a IV-a în clasa a V- a? Întreb acest lucru deoarece de foarte mult timp am auzit că orele de educație civică au fost înlocuite, în unele cazuri, cu alte discipline mai importante de către cadrele didactice, ca de exemplu Matematica sau Limba și Literatura Română, făcându-se un ocol al acesteia… Cadrele didactice sunt conștiente de importanța acestei materii încă din clasele mici?

S. A.:  În opinia noastră, atât colegii profesori- învățători- educatori, contribuie la formarea personalității elevului, conștientizându-l de rolul deosebit de important pe care îl are studierea acestei materii, sprijinind dezvoltarea unui profil creativ, democratic, dar si responsabil. Această materie pregătește formabilii pentru societate, pentru viață.

Având în vedere că Educația Civică înseamnă dobândirea de către elevi a cunoștințelor și competențelor necesare unui cetățean pentru participarea lui la viața publică, ce beneficii credeți că aduc orele acestei materii, elevilor?

S. A.: Beneficiile acestei materii sunt evidente deoarece elevii vor dobândi cunoștințele necesare, abilitățile și atitudinile pentru a contribui la dezvoltarea unei societăți sănătoase. Promovarea și formarea  unor elevi responsabili, cetățeni activ și creativi ar trebui să devină o preocupare constantă a sistemului educațional.

Cât la sută din educație vine de acasă și cât de la clasă/școală?

S. A.: În general, formarea adolescentului este definitivată de strânsa colaborare între părinte-școală, bazele bineînțeles pornind din contextul familial, însă școala într-o mare măsură contribuie la formarea profilului adolescentului, le insuflă valori ,preocupare pentru studiu și dorința de a-și descoperi propriul univers.

Ce ar trebui să conțină din punctul dumneavoastră de vedere o oră de educație civică? Cum vedeți dumneavoastră, o oră de educație civică adaptată nevoilor actualei generații de elevi?

S.  A.: În contextul actual, utilizarea tehnologiei este necesară și atrage elevii, îi antrenează în diverse activități. Pe lângă aceasta, copiii au nevoie de modele, iar acest aspect ar putea fi concretizat prin intermediul unor parteneriate între școală și alte instituții care le-ar putea oferi elevilor modele demne de urmat.

Ne puteți spune de exemplu cum decurg orele de dirigenție la dumneavoastră?

S. A.:  În cadrul orelor de dirigenție învățăm cum să gestionăm emoții, cum să ne comportăm și cum putem relaționa cu cei din jur. De asemenea în cadrul orelor de consiliere învățăm cum să deprindem valori și atitudini pozitive.

Ce părere aveți despre generația actuală de elevi?

S. A.: În vremuri noi apar generații noi, ca și cadre didactice e necesar să încercăm să păstrăm pasul cu realitatea la care aceștia sunt expuși fiind conștienți de epoca tehnologiei la care sunt supuși aceștia. Probabil înainte de a corecta avem nevoie să rămânem conectați cu copiii.

Ce sfaturi aveți pentru elevii din generația actuală?

S. A.: Să fie responsabili în familie și în societate, să-și cunoască drepturile dar și obligațiile, să citească mult pentru a învăța din experiențele celorlalți, să-și dorească să devină cetățeni responsabili într-o societate în care adevăratele valori par a fi uitate.

În încheiere, o scurtă concluzie despre importanța orelor de educație civică în școli?

S.  A.: Este deosebit de important să percepem studierea acestei materii ca fiind un mijloc prin care elevii pot să dobândească anumite deprinderi și atitudini care se află la baza unor valori morale atât de necesare în societate, precum corectitudinea, decența, respectul, toleranța și responsabilitatea.

Într-adevăr acestei materii ar trebui să i se acorde o mare importanță în școli aceasta fiind esențială pentru elevi,  deoarece, cu ajutorul ei construim cetățeanul informat, activ și responsabil față de societate.    Vă mulțumesc  încă o dată pentru timpul acordat pentru desfășurarea acestui interviu!

S. A.: Cu mare drag! Să ne revedem cu bine!

„Educaţia civică nu înseamnă doar transmiterea valorilor, ci abilitatea elevilor de a se raporta critic la acestea.” Interviu cu d.na Adriana Ciul, director al școlii din Călinești Oaș, Satu Mare

Carina Fati

1. Sunteți cadru didactic în învățământul primar și totodată director al școlii în care vă desfășurați activitatea. Cum considerați că-l puteți sprijini pe elev (din perspectiva celor două posturi) astfel ca el să perceapă importanța Educației Civice?

Este recunoscut faptul că rolul profesorilor în promovarea educaţiei civice,prin abordări active, participative este crucial. Educaţia civică în învăţământ reprezintă o prioritate, în încercarea de modelare a personalităţii elevului în spiritul valorilor şi principiilor democratice care guvernează demersul societăţii. Această disciplină predată în şcoli deţine o contribuţie majoră în procesul de înţelegere şi însuşire a practicilor care fundamentează comunitatea şi întregul sistem în care trăim.

Predarea educaţiei civice vizează, de altfel, dobândirea de către elevi a unor deprinderi şi atitudini la baza cărora se află importante valori morale, precum respectul, politeţea, corectitudinea, decenţa etc. Este deosebit de important ca acesta să înţeleagă că este o parte integratoare a societăţii, fapt pentru care trebuie să se supună normelor acesteia şi, ma mult, să le promoveze în rândul celorlalţi membri

2. Unde credeți că începe educația civică în viața unui copil? (Dacă în familie…ce rol are familia față de subiectul discutat?)

Educatia civica incepe, cu siguranță, in familie. Aici, copilul are parte de primul contact cu societatea, membrii familiei trebuie sa fie un model, un exemplu pentru copil. Putem să il invățăm pe percurs pe copil regulile de urmat in societate, dar este esential ca cei din jur sa fie un model pentru el.

3. Care credeți că este rolul educației civice în școală și cum vedeți cursul acesteia de-a lungul anilor?

Educaţia civică nu se realizează numai în şcoală şi numai în cadrul orelor de Educaţie civică, dar acestea pot avea un rol decisiv pentru înţelegerea de către elevi a mecanismului democratic şi pentru exersarea practicilor democratice, de la comunicarea socială până la participarea la decizia politică.

Educaţia civică în şcoală are rolul de a contribui la circulaţia ideilor şi practicilor care pot susţine instaurarea unei mentalităţi democratice în cadrul societăţii. Democraţia nu este un bun câştigat o dată pentru totdeauna. Ea este o construcţie fragilă, al cărei succes depinde de implicarea şi de calitatea acţiunii publice a fiecărui cetăţean.

Educaţia civică nu înseamnă doar transmiterea valorilor, ci abilitatea elevilor de a se raporta critic la acestea .

4. De ce credeți că o parte dintre cadrele didactice aleg să ,,înlocuiască” orele precum Ed. Civică, Ed. Muzicală, Religie, Sport… cu ore de Matematică Și Limba și Literatura Română? Cum vedeți această acțiune? (Sunteți PRO sau CONTRA? Argumentați!)

Consider ca acestă,,înlocuire” a orelor se datorează faptului ca Limba română și Matematica sunt materiile care sunt cel mai des evaluate, rezultatele obtinute la aceste materii influențează oarecum imaginea unei școli.

Categoric, sunt împotriva acestei practici. In cariera mea, am cautat să nu renunț la aceste ore  deoarece consider că un bun cetățean  este acela care deține competențe în toate domeniile. 

5.  Ce trebuie să accentueze cadrul didactic în formarea caracterului moral al elevului?

Formarea caracterului este cea mai importantă învăţătură pe care o poate acumula un copil. Trăsăturile de caracter valoroase transced diferenţele de vârstă, de poziţie socială. Rasă, religie,educaţie, personalitate şi înfăţişare. Ascultarea, ordinea, sinceritatea, onestitatea, iertarea nu pot fi învăţate ca o temă în clasă, o oră pe zi sau o zi pe lună, şi apoi uitate până la următoarea predare. Fiecare situaţie ivită în viaţa şcolară poate fi o ocazie excelentă de a explica faptul că fiecare copil este o persoană specială, cu un potenţialdeosebit. Indiferent de capacităţi sau înfăţişare, cu toţii au posibilitatea să-şi dezvolte trăsăturile de character valoroase.

Focalizându-şi preocuparea în fiecare zi pe formarea unor trăsături de caracter valoroase, profesorii vor contibui la formarea  elevilor pentru întreaga viaţă. A educa înseamnă a transforma copiii în cetăţeni responsabili din punct de vedere moral, cu stăpânire de sine, disciplinaţi, angajaţi social. Prin rezolvarea de probleme, luarea de decizii, rezolvarea de conflicte, tinerii de toate vârstele pot să-şi dezvolte un caracter moral. 

6. Cum vă raportați la relația ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE LOCALĂ în ceea ce privește educația civică a copilului?

Relaţia şcoală-familie-comunitate este una în care fiecare factor interrelaţionează cu ceilalţi.

Pentru consolidarea unui set de valori stabil şi coerent, care sprijină şcoala în formarea la copii a conduitei favorabile este importantă implicarea familiei şi a comunităţii.

 Familia reprezintă elementul cheie în socializarea copilului cu ceilalţi ,școala dezvoltă și consolidează deprinderile morale, iar comunitatea locală sustine și oferă exemple de comportament fiecăruia dintre noi.

7. Acordați un îndemn/sfat/o recomandare învățătoarelor ce predau Educație Civică în școala românească, în calitate de director.

Recomandarea mea este să insiste ca elevii să cunoască adevăratele valori ale unei societăți, să pună accent pe formarea caracterului elevilor, pe formarea abilitații elevilor de a se raporta critic la valorile unei societați ,pe formarea si dezvoltarea atitudinilor si comportamentelor democratice.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat!

„Cadrele didactice ar trebui să ia în considerare și să discute cu copiii, la fiecare temă, după caz, câteva concepte de bază ale democrației”. Interviu cu doamna învățătoare Mărioara Mateaș.

Anca Cristina Robu

Printre profesorii pasionați de educație civică, care caută mereu să-i inspire pe elevi și să-i transforme în mici cetățeni care își știu drepturile, obligațiile și care înțeleg principiile democrației și ale statului, se numără și doamna Mateaș Mărioara care este învățătoare la Colegiul ,,Onisifor Ghibu” Oradea, având  o vechime de peste 25 de ani în învățământ.

Am întrebat-o pe doamna învățătoarea Mateaș Mărioara cum vede prezența educației civice în curricula școlară, despre elevii ei și provocările predării acestei materii.

  • Unde își găsește locul educația civica în școală ?

Se regăsește în planul cadru din ciclul primar, în pauze, în activitățile extrașcolare.Educaţia civică, ca obiectiv şi dimensiune fundamentală a socializării, nu poate lipsi din oferta de educaţie, concretizată în moduri diferite în cadrul şcolii.Se vorbeşte despre educaţia civică implicită care, prin atmosfera şi practica democratică din şcoală, susţine formarea elevilor în spiritul valorilor şi principiilor democratice.

  • Care este rolul educației civice în școală?

Educația civică, ca dimensiune obiectivă și de bază a socializării, nu poate lipsi din asigurarea educației, iar principiile democratice pot fi realizate în diferite moduri în școli. Educația civică își propune să echipeze elevii cu cunoștințe despre societate (concepte, idei, date), diseminarea valorilor sociale și capacitatea elevilor de a se raporta critic la acestea, formarea și dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor democratice.

Cunoștințele sunt importante pentru definirea și aplicarea abilităților legate de cetățenie, dar un „cetățean bun” este mai mult decât o persoană cu cunoștințe.

A fi cetățean într-o societate democratică înseamnă a participa la viața comunității căreia îi aparții, sperând și să fii capabil să influențezi efectiv deciziile politice luate la diferite niveluri și să te înțelegi cu ceilalți într-un anumit fel. Atitudini precum respectul, toleranța și deschiderea față de opiniile celorlalți. Educația civică se referă la educația oamenilor pentru a trăi cu ceilalți în societate, inclusiv comportament politicos, reguli de igienă, transport public, protecție împotriva incendiilor etc. Într-un sens restrâns, educația civică se referă la dobândirea de către elevi a cunoștințelor și abilităților necesare cetățenilor pentru a participa la viața publică.

  • De la ce vârstă se poate vorbi despre atitudinile si comportamentele morale?

Formarea atitudinilor și comportamentelor democratice trebuie să înceapă de la o vârstă fragedă, astfel încât abilitățile pozitive să poată fi practicate în diferite cadre și consolidate în timp. A ști să-i asculți pe ceilalți, să-ți exprimi gândurile și opiniile personale în mod rațional, să te angajezi în conversații într-un mod decent și să gestionezi conflictele și să le rezolvi în mod constructiv nu sunt lucruri ușor de învățat. Aceste competențe trebuie să fie formate sistematic în timp, astfel încât să poată fi actualizate flexibil în funcție de situație. La vârsta de 8-10 ani este importantă alegerea temelor și a strategiilor de lucru pentru educația civică prin integrarea cunoștințelor dobândite de elevi la alte discipline, îmbinând experiența socială a elevilor.

  • Care sunt obiectivele educaţiei civice în învăţământul primar ?

Obiectivele educaţiei civice în învăţământul primar sunt:

– dezvoltarea abilităților și atitudinilor de care elevii au nevoie pentru a-și exercita cetățenia într-o societate democratică, cum ar fi abilitățile de comunicare, participarea socială și toleranța;

– Aflați despre drepturile copilului și despre instituțiile și organizațiile implicate în respectarea acestora;

– Dezvoltarea capacității de a distinge între „bine și rău”, „practici democratice” și „practici nedemocratice” într-un context dat, începând cu activitățile de educație civică la clasă.

Cadrele didactice ar trebui să ia în considerare și să discute cu copiii, la fiecare temă , după caz, câteva concepte de bază ale democrației. Aceste concepte și valori sunt: ​​autoritatea, puterea, drepturile, îndatoririle, responsabilitățile, toleranța, respectul, diversitatea, diferența, egalitatea, valorile, normele, regulile, comunicarea, justiția, libertatea, proprietatea, prietenia, spațiul public, spațiul privat.

  • Formarea unui comportament moral pretinde o metodologie şi o strategie complexă, variată, dinamică şi adecvată numeroaselor componente care trebuie formate şi dezvoltate.Ce fel de metode folosiți în cadrul orelor de educație civică?

Principalele metode care stau la dispoziţia oricărui profesor sunt: povestiri, explicații de etică, prelegeri de etică, conversații morale, dezbateri morale, problematizare, studii de caz,exemple, exerciții de etică, apreciere și recunoaștere sau recunoaștere și dezaprobare. Capacitatea și măiestria educatorului îl vor ajuta să adapteze fiecare procedură sau metodă la situația specifică pe care trebuie să o abordeze. Abordarea lingvistică este combinată cu abordarea practică.

Pro și contra sunt ușor de urmărit, deoarece abordarea explicată poate fi urmată de exerciții sau exemple, sau studii de caz. De asemenea, sunt folosite o serie de jocuri educative cu o bază moral-civică. Ele conferă activității un caracter mai vioi și mai atractiv, aduce varietate și o stare de bună dispoziție, fericire, relaxare, prevenind monotonia, oboseala.

Domeniul educației morale este delicat și, prin urmare, necesită atât abilitatea, cât și arta de a aborda multe dintre problemele care decurg din formarea imaginilor morale ale copiilor. Aceasta înseamnă că profesorul trebuie să știe să selecteze și să folosească cu pricepere metodele care îi vor oferi cele mai bune șanse de succes. De asemenea, nu trebuie să uite niciodată că această metodologie bogată trebuie să fie întotdeauna însoțită de exemplul său personal, precum și de atitudinea sa moral impecabilă în toate împrejurările.

  • Vă rog să îmi prezentați câteva exemple de activitați din cadrul orelor .

Prin activități cu titluri sugestive (Prietenul la nevoie se cunoaşte; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face; Fapte pe măsura vorbelor.) ,astfel se  definește şi conştientizează rolul prieteniei, se cultivă simţul răspunderii şi al muncii, autonomia, declinarea identităţii.  Se poate folosi analiza unor fapte din viață, se poate citi literatură cu scopuri educative directe de exemplu lucrări , interviuri, excursii, jocuri didactice, concursurile de desen, dramatizarea, filmele instructive  sunt doar câteva dintre instrumentele de instruire care ajută la îmbogățirea poverii performanței morale și la determinarea capacității copiilor de a formula judecăți morale temeinice (prin specificarea unor criterii pentru aprecierea comportamentului celorlalţi) ), care va fi aplicat la o autoevaluare a propriului comportament.

  • Care sunt temele preferate de elevi în cadrul orelor de educație civică?

Elevii sunt interesați de lecții despre prietenie, furt, minciună, onestitate, sârguință, lene etc., unde se pot folosi o varietate de metode și mijloace didactice (povestire morală, conversații, exemple, studii de caz, chestionare, concursuri  ) , realizarea unor lucrări literare, a unor lucrări de modelaj, a unor lucrări dramatice pot stârni oricând interesul și distracția elevilor în astfel de activități. De remarcat că nu este necesar doar să te concentrezi pe obținerea unui anumit conținut, ci și să exersezi în diverse situații, mai ales pentru a trezi interesul de a te cunoaște pe sine.

  • Pentru formarea caracterului moral, un cadru didactic pe ce trebuie sa pună accentul?

Imaginea morală a copilului se construiește treptat și necesită multe fațete și caracteristici, dintre care unele sunt profunde (idei apărate cu caracteristici de pasiune, ambiție, onestitate, responsabilitate, apreciere pentru munca și opiniile celorlalți, adevăr, libertate) opinii și dreptate), trăsături superficiale conduse de trăsături profunde (politețe, loialitate etc.) și trăsături morale operaționale de tensiuni variate (hărnicia, punctualitate, spirit ordonat).

  • O concluzie despre importanța orelor de educație civică în școli.

În concluzie, formarea atitudinilor responsabile de muncă este un aspect important al cetățeniei etice, al viitoarei cetățenie și al formării umane. Cursurile de educație civică sunt marcate de interacțiune și comunicare pentru a găsi soluții constructive atunci când este necesar.

În mod colectiv, toate abordările educației morale pot aduce contribuții importante la formarea conștiinței morale și a caracterului copiilor. Combinația lor armonioasă asigură armonia între nevoi, înclinații și imperative morale, precum și între libertate și constrângere. Chiar și în acțiunile și pretențiile care i se impun, măiestria didactică se va realiza în acele strategii care vor impresiona copilul cu libertate.

Educația civică în școli este sinonimă cu educația pe tot parcursul vieții.

„Educăm azi pentru societatea de mâine”. Interviu cu d.na Valentina Silgahi, director al Școlii Gimnaziale nr. 1, Roșia

Anamaria Carina Pupe

Doamna Valentina-Gela Silaghi este directorul Școalii Gimnaziale Nr.1 Roșia (Bihor), domnia sa fiind absolventă a Facultății de Istorie Geografie din cadrul Universității din Oradea în anul 2005, având o vechime de 16 ani la catedră.

Mai jos sunt câteva dintre întrebările despre educația civică în România la care doamna director a avut amabilitatea să îmi răspundă.

Sursa foto: https://www.ovidan.ro/images/articles/articles_4_12204.jpeg

Î: Ce înseamnă educația civică în și pentru România?

R: Educația civică reprezintă una dintre disciplinele din trunchiul comun pentru clasele de gimnaziu, iar ce înseamnă pentru România cred că documentele oficiale reflectă foarte bine importanța acestei discipline mai ales în evoluția acesteia în ultimii ani prin adoptarea ultimului plan cadru. Educația civică se regăsește ca disciplină de studiu așa cum vă spuneam în trunchiul comun încă de la clasa a V-a cu câte o oră pe săptamână. Dacă în planurile-cadru anterioare era studiată doar la nivelul clasei a VII-a și a VIII-a de această dată o regăsim încă din clasa a V-a.

Î: Fiind director și cadru didactic în învățământul românesc cu o experiență de 16 ani în spate, care credeți că a fost cursul educației civice de-a lungul anilor în școli? Se văd rezultate sau stagnăm la această categorie?

R: Experiența mea și nu în ultimul rând calitatea de elev pentru că la momentul la care eram elev aveam o oră de educație civică, de-a lungul anilor această disciplină a avut un progres, iar în ultima perioadă așa cum spuneam și la întrebarea anterioară, prin introducerea ei în planurile cadru încă din clasa a V-a, desigur asta înseamnă o evoluție a disciplinei. Rezultatele le vom avea reflectate în societate în ceea ce înseamnă valorile și principiile pe care le studiem în cadrul acestei discipline și competențele pe care le manifestă elevii noștri.

Î: Având în vedere că suntem în secolul XXI, cel al tehnologiei, cum evaluați comportamentul moral-civic al copiilor din zilele noastre față de cei care acum le sunt părinți?

R: Suntem în secolul XXI într-adevăr, acela al tehnologiei care dacă de foarte multe ori este utilă trebuie avut în vedere și un filtru care este necesar să existe mai ales la copii pentru a putea înțelege informațiile și a putea să utilizeze doar ceea ce au nevoie. Desigur, la baza educației elevului stă în primul rând bazele educației de acasă, educația primită în primii ani de viață, pe această bază școala vine și clădește desigur în parteneriat cu familia. Da, există din păcate exemple de comportamente, haide să le spunem inadecvate, însă majoritatea elevilor aceia care au o bază solidă primită de acasă pe care s-a construit frumos, după aceea la școala au un comportament moral exemplar, respectându-și părinții, acceptând și comunicând cu ei pentru tot ceea ce înseamnă o viață de familie armonioasă și în concordanță cu valorile societății în care trăim.

Î: Accesul la informație este atât de accesibil tuturor, îndeosebi copiilor. Considerați că impactul asupra educației civice a fost unul pozitiv sau negativ pentru societatea democratică?

R: Având în vedere scopurile acestei discipline, dezvoltarea elevului în spiritul valorilor democratice care îi ajută pe elevi să-și însușească cunoștințele necesare unui cetățean care are deopotrivă drepturi, dar și obligații să înțeleagă realitatea din societatea din care fac parte, dezvoltându-le totodată spiritul critic. Accesul la informații a avut un impact pozitiv spun eu și aici aș accentua în ceea ce înseamnă selectarea surselor de informații și dezvoltarea abilităților de utilizare a mijloacelor TIC în căutarea acestor informații care au devenit facile și mai aproape de ei mai ales în această perioadă din ultimii 2 ani.

Î: De ce este importantă educația civică, după părere dumneavoastră, în școlile românești?

R: Educația civică în școala românească este importantă pentru formarea viitorilor cetățeni de mâine, desigur pot spune folosind o sintagmă „educăm azi pentru societatea de mâine”.

Î: Cadrele didactice sunt conștiente de impactul educației civice asupra societății? Îi acordă importanța cuvenită?

R: Desigur vocația de dascăl implică respect pentru fiecare disciplină predată, fiecare disciplină trebuie văzută cu contribuția ei în desăvârșirea personalității elevului. Cu siguranță și educația civică se bucură la fel ca și celelalte discipline de aceeași apreciere și sunt absolut convinsă că fiecare dascăl care își înțelege menirea și vocația profesiei pe care și-a ales-o acordă fiecărei discipline, dar în mod special celei despre care discutăm, respectul și mai ales importanța pentru societatea viitorului pentru care pregătim elevii.

„Copilul trebuie să învețe să își clădească o atitudine cât mai potrivită în anumite situații, să știe să socializeze, să știe cum să pună problema”. Interviu cu d.na învățătoare Melania Mateuț (CN Teodor Neș, Salonta)

Adela Maxim

Astăzi, într-o zi frumoasă de primăvară, dorim să aducem gânduri bune și zâmbete pe chipurile tuturor. În aceste vremuri tulburi care au încercat să ne separe și au indus panica în viețile noastre, învățătorii se străduiesc zi de zi să clădească o bază cât mai puternică în formarea personalității elevilor. Pe lângă disciplinele importante, în cadrul cărora învață să scrie sau să socotească, prin intermediul disciplinei de educație civică elevii își formează comportamente și atitudini care să le asigure un viitor cât mai liniștit. Mai multe detalii in ceea ce privește orele de educație civică vom afla de la doamna învățătoare Melania Mateuț de la Colegiul Național „Teodor Neș” din Salonta.

Melania Mateuț (învățătoare): Îți mulțumesc. Este o onoare pentru mine să vorbesc cu tine despre această temă.

Maxim Adela: Eu vă mulțumesc pentru timpul pe care mi-l acordați. Întâi de toate, aș dori să vă întreb: la ce clasă predați?

Melania Mateuț (învățătoare): Din acest an predau la copiii mai mici, clasa pregătitoare A de la colegiul Național “Teodor Neș” din Salonta,  iar noi ne numim ,,Exploratorii’’.

Maxim Adela: Câte ore de educație civică sunt prevăzute în orarul săptămânal al elevilor?

Melania Mateuț (învățătoare): În primul rând ca să clarificăm o situație, respectiv la clasele pregătitoare, clasele întâi și clasele a doua, orele de dezvoltare personală sunt de fapt educația civică. Începând cu clasa treia ele vor primi denumirea de educație civică. La clasa pregătitoare în fiecare săptămână elevii au două ore de acest fel.

Maxim Adela: Ce metode folosiți în abordarea conținuturilor ?

Melania Mateuț (învățătoare): Metodele pe care le folosesc sunt atât cele tradiționale cum ar fi povestirea exercițiul explicația cat și metode noi, interactiv. În aceste ore lucrăm foarte mult în grupuri  mici,  perechi. Astfel  folosesc  foarte  mult  brainstormingul,  învățarea  prin  descoperire, problematizarea. În urma acestor metode și prin folosirea lor, observ că ne atingem mai ușor obiectivele propuse.

Maxim Adela: Ce conținuturi parcurg micii școlari în cadrul acestor ore?

Melania Mateuț (învățătoare): În timpul acestor ore de dezvoltare personală, elevii parcurg  diferite conținuturi, care reușesc să îi atragă foarte mult. În consecință, aceștia învață despre emoții, cum să gestioneze, cum se exteriorizeze. Totodată, învață despre cum să aibă grijă de igiena personală, ce atitudini să adopte în unele situații; învață despre familie despre comunitate. Mai pe scurt învață lucruri utile pentru viitorul lor.

Maxim Adela: Sunt elevii atrași de aceste conținuturi? Se implică în activități?

Melania Mateuț (învățătoare): Elevii sunt foarte atrași de aceste ore, abia așteaptă oră de dezvoltare personală, deoarece în cadrul acestei ore, ei se detașează de caietele speciale, de manuale. Totodată ei vorbesc liber, sunt lăsați să își spună părerea, să găsească soluții la anumite probleme, să se pună unii în locul celorlalți. În consecință sunt ore în cadrul cărora ei se simt liberi să se manifeste.

Maxim Adela: Cum abordați evaluarea în cadrul acestor ore?

Melania Mateuț (învățătoare): Da, într-adevăr și evaluarea este o verigă importantă în procesul de învățământ de care trebuie să ținem cont noi, învățătorii, la fiecare disciplină chiar și la dezvoltare personală. Aici situația este puțin mai delicată, respectiv e vorba de faptul că evaluarea la această disciplină o facem practic. De regulă, urmăresc comportamentele copiilor în fiecare zi, deoarece vreau să văd dacă ei pun în practică ceea ce am învățat la orele de dezvoltare personală. Dacă observ că fac acest lucru, îi apreciez printr-o mângâiere, printr-un zâmbet sau printr-un sticker colorat, pe care îl primesc în piept. Bineînțeles, apreciez comportamentele lor pozitive, faptul că au învățat din conținuturile parcurse la dezvoltare personală.

Maxim  Adela:  Ce  puteți  să  ne  spuneți  despre  implicarea  părinților  în  cadrul  acestor  ore  de dezvoltare personală/ educație civică?

Melania Mateuț (învățătoare): Eu încerc să implic părinții cat mai mult în desfășurarea orelor de dezvoltare personală sau educație civică. Dau anumite teme de cercetare copiilor acasă, ca de exemplu să își noteze pe o foaie de hârtie de câte ori au băut apă într-o zi sau împreună cu părinții să-și facă un orar, un program în care să stabilească de câte ori s-au spălat pe dinți în acea zi, câte minute au făcut mișcare în curte și la ce oră s-au culcat seara. Astfel împreună cu părinții, vor ajunge să aibă un program mult mai organizat și echilibrat. Totodată, mai implic părinții și în desfășurarea unor activități extracuriculare, tot pornind de la ora de educație civică, respectiv organizam excursii, vizite, drumeții, plimbări prin oraș, pe care bineînțeles nu le-am putea desfășura fără ajutorul acestora.

Maxim Adela: Vi se pare utilă și eficientă ora de educație civică în dezvoltarea școlarilor mici?

Melania Mateuț (învățătoare): Da, mi se pare foarte utilă, foarte eficientă. Este binevenită această oră, deoarece copilul la școală nu trebuie doar să învețe să citească, să scrie, să calculeze. Copilul trebuie să învețe să își clădească o atitudine cat mai potrivită în anumite situații, să știe să socializeze, să știe cum să pună problema, să știe să-și gestioneze emoțiile și cum să vină în ajutorul celor care au nevoie.

Maxim Adela: Vă mulțumesc pentru timpul acordat și vă doresc o primăvară minunată.

Melania Mateuț (învățătoare): Și eu îți mulțumesc, la fel îți doresc și eu.

„Odată cu venirea la catedre a unei noi generații de cadre didactice, aș spune că educația civică se îndreaptă, cu pași mărunți, acolo unde se dorește”. Interviu cu doamna învățătoare Silvia Dumitrescu

Alexandra Monenciu (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)

Interviul a fost realizat cu fostul cadru didactic pentru învățământul primar, doamna Silvia Dumitrescu, pensionată din anul 2003 după ce a activat în mediul rural pentru o perioadă de 36 de ani si 7 luni. Fiind în învățământ pentru o perioadă atât de lungă, m-am gândit ca experiența doamnei Dumitrescu referitoare la evoluția educației civice în învățământul romanesc ar fi folositoare, putând face diferența între generațiile care acum sunt adulți și cei care sunt încă în băncile școlii.

Domnia ei a absolvit Liceul Pedagogic Iosif Vulcan din Oradea, în perioada 1960 – 1966. Din amintirile împărtășite de fosta doamnă învățătoare, educația civică în perioada în care a fost elevă a fost o componentă foarte importantă care a contribuit la formarea acestora în timpul studiilor și mai apoi, în perioada în care a fost învățătoare. Iubind meseria de dascăl și atașându-se atât de tare de copii, după pensionare, doamna Dumitrescu a decis să își continue munca în folosul celor care au nevoie. Meditează copii de clasele primare, contribuind la întărirea și fixarea cunoștințelor și informațiilor primite în mediul educațional și nu numai. Entuziasmul și dăruirea domniei sale pentru această meserie se regăsește în fiecare copil cu care lucrează (și nu sunt puțini, trebuie să adăugăm). Doamna învățătoare își aduce aminte cu drag de generațiile de copii care, adulți devenind, au ajuns în funcții importante și sunt exemple ale societății în care trăiesc.

Mai jos sunt câteva dintre întrebările despre educația civică în România la care doamna Dumitrescu a avut amabilitatea să îmi răspundă.

Î: Ce înseamnă educația civică în și pentru România?

R: Educatia civică înseamna educația morală și de comportament a copiilor care trebuie să își pună amprenta încă din primii ani de școală (de fapt, din sânul familiei să pornească) dobândind un comportament longeviv, pentru că aceasta modelează caracterele copiilor, acest lucru fiind extrem de important. Educatia civica in Romania nu este însă la nivelul dorit și așteptat, dar ne îndreptăm totuși către mai bine.  În învăţământul dinainte de 1989 aceasta reprezenta o prioritate, în încercarea de modelare a personalităţii elevului în spiritul valorilor şi principiilor democratice care guvernează demersul societăţii. Această disciplina predată în şcoli deţinea o contribuţie majoră în procesul de înţelegere şi însuşire a practicilor care fundamentează comunitatea şi întregul sistem în care trăim.

Î: Fiind fost cadru didactic în învățământul primar cu o experiență notabilă în spate, care considerați că a fost cursul educației civice de-a lungul anilor în școli? Se văd rezultate sau stagnăm la aceasta categorie?

R: Consider că sunt diferențe primordiale între generațiile trecute și copii de astăzi. De asemenea, este o diferență a educatiei civice în mediul rural și cel urban. Cumva, activând pentru atâta vreme în mediul rural, însă locuind la oraș, am simțit diferențele acestea nu neapărat în postura de învățătoare, ci și ca individ aparținător al acestor comunități. În ultimii ani, din păcate, în școli nu se mai pune accent pe educația civică, pe formarea morală a celor mici, care este atât de importantă. Încet-încet, orele de educație civică au fost înocuite cu cele de matematică sau de literatură, fiind surclasate astfel bazele la care cadrul didactic își poate pune amprenta în formarea unor deprinderi sociale ale elevilor.

Î: Având în vedere că am progresat din punct de vedere tehnologic foarte mult în ultimii 20 de ani și primind acces la o multitudine de informații, cum evaluați comportamentul moral-civic al copiilor din zilele noastre față de cei care acum le sunt părinti?

R: Nu știu dacă perioada comunistă și faptul că societatea era cumva obligată să respecte anumite standarde și reguli a facut ca individul de acum 20 – 30 de ani să fie mai conștient de statutul și contribuția acestuia în mediile în care conviețuiau, însă multe lucruri pare că nu s-au schimbat în bine sau au fost pierdute de-a lungul vremii. Tehnologia este mâna de aur, atunci când este folosită strict în scop educațional, însă copii au acces mult prea devreme la unele informații care nu îi ajută să își dezvolte moralitatea. Poziţia în care se găsesc unii dintre copii e una dificilă, prinşi între stradă şi ce li se pare lor că e bine, părinţi obosiţi, mesajul moralei şcolii şi scăderea dramatică a autorităţii profesorului. Ei trăiesc „într-o stare de incertitudine şi insecuritate pentru că le lipsesc reperele valorice ferme”.

Î: Totodată, tehnologia și accesul la informatii fiind atât de la îndemână tuturor, îndeosebi copiilor, credeți că impactul asupra educației civice a fost unul pozitiv sau negativ pentru societatea democratică?

R: Aici cred că ține foarte mult de fiecare cadru didactic în parte și de cum abordează situația la clasă. Fiind un exemplu moral și dăruind copiilor ocazia să copieze un anumit comportament, o conduită, un stil de viață, copii vor fi tentați să îți dorească și ei aceleași lucruri. Ca și în viață, mereu vor exista lucruri bune sau mai puțin bune, însă de fiecare data avem puterea să corectăm sau să îndreptăm un comportament.

Î: Ce înțelege școlarul mic prin educatia civica? Care sunt deprinderile comportamentale moral-civice observabile astăzi fata de trecut, daca acestea exista?

R: Procesul de educare civică aduce la cunoştinţă tânărului copil o serie de reguli (de circulaţie, norme de prevenire a incendiilor, norme de comportament în cadrul insituţiilor publice) şi probleme cu care se confruntă societatea, pentru a-l determina să înţeleagă realitatea în care îşi duce existenţa şi a-i facilita integrarea şi adaptarea la formele şi valorile vieţii cetăţeneşti. La fel cum am spus și mai devreme, intervenția cadrului didactic este foarte importantă in transmiterea acestor informații si asigurarea ca elevul înțelege acest proces. Se observă faptul că, în ziua de astăzi, copii sunt mult mai  receptivi, creativi și curioși în aceasta privință.

Î: Care este importanța educației civice, după părerea dumneavoastră, în școlile românești?

Odată cu venirea la catedre a unei noi generații de cadre didactice, aș spune că educația civică se îndreaptă, cu pași mărunți, acolo unde se dorește. Școala încearcă să sublinieze faptul că rolul educaţiei civice este unul deosebit de important, iar pe elev să înţeleagă contribuţia pe care acesta o are ca membru al societăţii, în calitatea sa de cetăţean informat şi responsabil. Acest demers educativ încearcă să sprijine dezvoltarea unui spirit creativ şi democratic, flexibil şi deschis, capabil de a iniţia ulterior noi strategii de îmbunătăţire a vieţii sociale.

Î: Sunt cadrele didactice conștiente de impactul educației civice asupra societății? Îi acordă importanța cuvenită?

R: Şcoala este instituţia care participă într-un mod decisiv la educaţia generaţiilor tinere ale unei ţări, la transmiterea valorilor culturale şi morale, la construirea premiselor pentru noi schimbări sociale. Sunt de părere că în cele mai multe cazuri, cadrele didactice conștientizează rolul și importanța procesului educației civice și încearcă să realizeze alaturi de copii un viitor moral – civic corespunzător.

„Din păcate resursele educaționale legate de educația civică sunt puține”. Interviu cu doamna Marinela Sârca, profesor pentru învățământul primar (Școala Gimnazială Nr. 1 Valcău de Jos, Sălaj)

Florentina Vedinaș (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)

Stimată doamnă Marinela Sârca, care credeți că este rolul educației civice în ciclul primar?
Educația civică se studiază începând cu clasa a III – a , moment în care micii școlari sunt receptivi, dar și pregătiți pentru a înțelege concepte cu grad mai mare de abstractizare. Rolul educației civice în ciclul primar este să-i inspire pe elevi și să-i transforme în mici cetățeni care-și știu drepturile, obligațiile și care înțeleg principiile democrației și ale statului. Educația civică înseamnă educația persoanei pentru a trăi alături de ceilalți în societate, ceea ce include comportamentul politicos, normele de igienă, de circulație publică, de pază contra incendiilor, etc. În sens restrâns, educația civică înseamnă dobândirea de către elevi a cunoștințelor și competențelor necesare unui cetățean pentru participarea la viața publică.
Este important de menționat cele trei mari competențe generale care jalonează educația civică în primii ani ai școlarității. Aplicarea unor norme de conduită în viața cotidiană, manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din mediul cunoscut și nu în ultimul rând cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate.

Care sunt strategiile didactice pe care le-ați asocia cu activitățile de educație civică?
La vârsta de 8 – 10 ani este foarte important ca temele și strategiile de lucru în cadrul educației civice să fie alese ținând cont de experiența socială a elevilor și de posibilitățile extente în această perioadă de resemnificare prin integrare a cunoștințelor dobândite de elevi la alte discipline.
Diferite tipuri de strategii didactice pot fi asociate cu educația civică, precum:
– Strategii inductive ( bazate pe utilizarea exemplelor povești, fabule, desene animate sau din viața reală)
– Strategii analogice ( utilizarea modelelor din povești sau din experiența proprie)
– Strategii euristice, aici putem exemplifica învățarea prin descoperire, dialogul euristic, problematizarea, realizarea unor povestiri, dramatizări privind aplicarea unor reguli simple de conduită, realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității, ale țării, ale spațiului european.

Ce aspecte pozitive și negative credeți că există față de aceste activități?
Educația civică, ca obiectiv și dimensiune fundamentală a socializării, nu poate lipsi din oferta de educație, concretizată în moduri diferite în cadrul școli. Din păcate resursele educaționale legate de educația civică sunt puține (auxiliare, ghiduri, exemple resurse RED) , fapt care denota un interes mai slab față de această disciplină. În ultimi ani, pentru a conștientiza importanța acestei discipline de studiu, în ciclul primar s-a introdus olimpiada de științe socio-umane.

Credeți că toți profesorii din România realizează activități de educație civică?
Depinde foarte mult de fiecare în parte, de spiritul civic al fiecăruia. Activități generale de baza cred că sunt realizate de fiecare cadru didactic în parte, însă majoritatea profesorilor/învățătorilor tind să pună accentul pe disciplinele la care se susține evaluarea națională.

Ce fel de sprijin credeți că ar veni în ajutorul cadrelor didactice din România în vederea realizării cât mai multor activități?
Olimpiada de educație civică vine în sprijinul și motivarea cadrelor didactice în ceea ce privește creșterea numărului de activități raportate disciplinei. Implementarea unor concursuri avizate de către Ministerul Educației, prezența unor indicatori de performanță legați de educație civică în fișele de autoevaluare, cursuri de formare gratuite în domeniu ar crește interesul cadrelor didactice în realizarea unor astfel de activități.