Florentina Vedinaș (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Stimată doamnă Marinela Sârca, care credeți că este rolul educației civice în ciclul primar?
Educația civică se studiază începând cu clasa a III – a , moment în care micii școlari sunt receptivi, dar și pregătiți pentru a înțelege concepte cu grad mai mare de abstractizare. Rolul educației civice în ciclul primar este să-i inspire pe elevi și să-i transforme în mici cetățeni care-și știu drepturile, obligațiile și care înțeleg principiile democrației și ale statului. Educația civică înseamnă educația persoanei pentru a trăi alături de ceilalți în societate, ceea ce include comportamentul politicos, normele de igienă, de circulație publică, de pază contra incendiilor, etc. În sens restrâns, educația civică înseamnă dobândirea de către elevi a cunoștințelor și competențelor necesare unui cetățean pentru participarea la viața publică.
Este important de menționat cele trei mari competențe generale care jalonează educația civică în primii ani ai școlarității. Aplicarea unor norme de conduită în viața cotidiană, manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din mediul cunoscut și nu în ultimul rând cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate.
Care sunt strategiile didactice pe care le-ați asocia cu activitățile de educație civică?
La vârsta de 8 – 10 ani este foarte important ca temele și strategiile de lucru în cadrul educației civice să fie alese ținând cont de experiența socială a elevilor și de posibilitățile extente în această perioadă de resemnificare prin integrare a cunoștințelor dobândite de elevi la alte discipline.
Diferite tipuri de strategii didactice pot fi asociate cu educația civică, precum:
– Strategii inductive ( bazate pe utilizarea exemplelor povești, fabule, desene animate sau din viața reală)
– Strategii analogice ( utilizarea modelelor din povești sau din experiența proprie)
– Strategii euristice, aici putem exemplifica învățarea prin descoperire, dialogul euristic, problematizarea, realizarea unor povestiri, dramatizări privind aplicarea unor reguli simple de conduită, realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității, ale țării, ale spațiului european.
Ce aspecte pozitive și negative credeți că există față de aceste activități?
Educația civică, ca obiectiv și dimensiune fundamentală a socializării, nu poate lipsi din oferta de educație, concretizată în moduri diferite în cadrul școli. Din păcate resursele educaționale legate de educația civică sunt puține (auxiliare, ghiduri, exemple resurse RED) , fapt care denota un interes mai slab față de această disciplină. În ultimi ani, pentru a conștientiza importanța acestei discipline de studiu, în ciclul primar s-a introdus olimpiada de științe socio-umane.
Credeți că toți profesorii din România realizează activități de educație civică?
Depinde foarte mult de fiecare în parte, de spiritul civic al fiecăruia. Activități generale de baza cred că sunt realizate de fiecare cadru didactic în parte, însă majoritatea profesorilor/învățătorilor tind să pună accentul pe disciplinele la care se susține evaluarea națională.
Ce fel de sprijin credeți că ar veni în ajutorul cadrelor didactice din România în vederea realizării cât mai multor activități?
Olimpiada de educație civică vine în sprijinul și motivarea cadrelor didactice în ceea ce privește creșterea numărului de activități raportate disciplinei. Implementarea unor concursuri avizate de către Ministerul Educației, prezența unor indicatori de performanță legați de educație civică în fișele de autoevaluare, cursuri de formare gratuite în domeniu ar crește interesul cadrelor didactice în realizarea unor astfel de activități.