Cu toții ne dorim să vedem copii cu o bază morală solidă, să îi învățăm cum să îți formeze abilități și valori importante și să îi sprijinim în a deveni adulți responsabili, grijulii și sănătoși. Cel mai important ar fi ca acești copiii să învețe să distingă singuri și să recunoască comportamentele bune și rele, să gândească rațional și să înțeleagă de ce nu este bine să acționeze într-un anumit fel, să fie empatici, să conștientizeze că trebuie să învețe cum să deosebească comportamentele bune de cele rele și că aceste comportamente pot fi îndreptate atât timp cât noi ne dorim acest lucru.
Mark Twain spunea că „ Bunătatea e limbajul pe care cel surd îl poate auzi și cel orb îl poate vedea”. În calitate de cadre didactice ne dorim să cultivăm bunătatea în sufletul și comportamentul elevilor noștri. De ce? Deoarece zi de zi întâlnim exemple despre ce nu e bunătatea, iar copiii le preiau fără discernământ, fără a înțelege efectele comportamentului lor. Ne punem atunci întrebarea: Ce e de făcut? Avem puterea de a-i învăța ce înseamnă să fie buni unii cu ceilalți? Răspunsul e îmbucurător și plin de speranță! Bunătatea se învață!
Am ales să tratez acest subiect, deoarece cu toți ne confruntăm cu această criză, care s-a iscat în Europa. Să fiu sinceră, eu ca adult nu mă mai gândeam niciodată la un astfel de război pe teritoriul Europei. Fără să vrei, ești într-o anumită măsură, mai mică sau mai mare, afectat de tensiunile aflate dincolo de graniță. Cu siguranță și copiii simt această presiune, deoarece nu sunt separați de această oroare. Trebuie să îi informăm corect despre această situație, să observăm sentimentele lor cu privire la cele întâmplate și de ce nu să dăm o mână de ajutor celor asupriți de acest război cumplit. De ce nu poate ca învățământul românesc să se bazeze și pe lucrurile actuale din viața copilului? Trebuie să abordăm probleme contemporane, să învățam din greșelile altora, să analizăm anumite comportamente indezirabile și să abordăm o atitudine pozitivă care să schimbe societatea în bine. Vreau prin această activitate să mă asigur starea de bine a copiilor, să aduc speranță în inimile lor fragede, să înțeleagă că oamenii de dincolo de graniță au nevoie de ajutor și mai apoi să facem un exercițiu practic: strângerea de alimente neperisabile, lucruri de igienă și îmbrăcăminte. Cu siguranță această activitate va rămâne în mintea lor și vor fi mulțumiți că au ajutat un refugiat în nevoie.
Nota redacției: materialele propuse în cadrul rubricii „Planuri de lecție” sunt în întregime alegerea și concepția studenților. Ele nu reprezintă „modele” sau „exemple” pe care le considerăm perfecte și pot să conțină puncte de vedere sau abordări cu care avem libertatea să nu fim de acord
Ana Maria Cocoș (studentă Pedagogia învățământului primar și preșcolar, anul 3)
Înainte de a proiecta această activitate, m-am gândit foarte mult la ceea ce le voi spune elevilor din clasa a III-a despre relațiile și atitudinile pe care trebuie să le avem față de lucrurile care ne înconjoară. Despre cât de important este să fim ordonați, să știm să prețuim obiectele personale, să avem relații și atitudini pozitive și să înțelegem faptul că, toate acestea te ajută la eficientizarea timpului, dar mai cu seamă aduce un echilibru în viață. Când ții lucrurile în ordine, nu numai că le vei găsi mai ușor, dar vor dura și mai mult. Atenția acordată îngrijirii camerei noastre sau a casei trebuie să echivaleze cu îngrijirea planetei și a ființelor vii de pe ea, precum plantele, animalele sau noi înșine.
Activitatea s-a desfășurat în mediul online și a debutat cu pregătirea și introducerea elevilor în tema propusă prin, desenarea și prezentarea obiectului preferat. Elevii au fost entuziasmați de această propunere, au realizat desene foarte sugestive și au reușit să exprime importanța fiecărui obiect foarte ușor. Unii dintre ei nu au înțeles sarcina corectă de a desena un obiect și nu o ființă, urmând astfel o discuție neplanificată pe baza a ceea ce trebuia realizat. Mulți au ales ca și „obiect preferat” un animal de companie, dar după explicarea mai precisă a sarcinii, s-a realizat corect activitatea.
Ca suport am avut manualul de Educație civică care i-a ajutat pe elevii să vizualizeze și să dezbată (pe baza unui text) modul în care trebuie și modul în care nu trebuie un copil să-și păstreze ordinea în cameră și la jucării. În discuție, elevii au punctat faptul că, nu sunt mereu ordonați, că nu acordă o atenție deosebită îngrijirii obiectelor, plantelor și mediul din jurul lor, dar prin acestă activitate ei au conștientizat că, modul în care acționăm asupra lucrurilor ne poate influența atât pozitiv, cât și negativ.
La finalul activității le-am propus elevilor un joc pe aplicația wordwall, unde au demonstrat că, au înțeles relația și atitudinea corectă pe care noi trebuie să o avem față de tot ce ne înconjoară.
Prin modul în care elevii au participat la această activitate, prin răspunsurile și discuțiile purtate, consider că, această activitate s-a soldat cu succes. Elevii au înțeles importanța relațiilor ți atitudinilor pozitive pe care trebuie să le avem față de lucrurile din viața noastră și vor fi mult mai conștienți de efectele cauzate înainte de a acționa într-un anumit fel.
Nota redacției: materialele propuse în cadrul rubricii „Planuri de lecție” sunt în întregime alegerea și concepția studenților. Ele nu reprezintă „modele” sau „exemple” pe care le considerăm perfecte și pot să conțină puncte de vedere sau abordări cu care avem libertatea să nu fim de acord
Adelina Sferle (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Am ales să realizez acest proiect didactic deoarece copii trebuie să cunoască aceste trăsături morale ale unei persoane și să se familiarizeze cu termenii curaj, frică și lașitate deoarece Continuă lectura „Plan de lecție: curajul, frica, lașitatea”
Rebeca Goje (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Propun această activitate deoarece consider necesar ca elevii să deosebească comportamentele prosociale față de cele antisociale. Vedem în jurul nostru adulți care au uitat cum este să le pese de cei lângă ei , să încurajeze,să ajute, etc. Consider că aceste comportamente ar trebui să le însușim fiecare din noi. Dacă unii adulți au uitat aceste aspecte , hai să fim noi cei care aduc o îmbunătățire societății prin generația care vine . Hai să fim modele pentru cei care vin după noi!
Acest plan de lecție pe care l-am propus este o lecție pe care am predat-o în cadrul practicii. Elevii au fost foarte încântați la oră de aceste activități. Sper să vă captez și vouă atenția și această lecție să fie o aducere aminte despre lucrurile importante din viață: Iubește-ți aproapele mai mult ca pe tine însuți. Tu cum îți arăți dragostea față de alții?
Clasa: a IV-a
Propunător: Goje Rebeca
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Educație civică
Unitatea de învățare: Comportamente moral-civice
Tipul lecției : recapitulare și sistematizare
COMPETENȚE GENERALE :
1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană
2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viaţă din mediul cunoscut
COMPETENȚE SPECIFICE:
1.3.Explorarea unor norme morale de conduită care reglementează relațiile cu ceilalți oameni
2.2 Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană
2.3 Deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1-Să numească cel puțin 2 comportamente antisociale
O2- Să numească cel puțin 2 comportamente prosociale
O3- Să participe activ și interes la activitate
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE:conversația,explicația,Pălăriile gânditoare
Programa școlară pentru disciplina EDUCAȚIE CIVICĂ CLASELE a III-a – a IV-a București, 2014
Pițilă, T., Mihăilescu, C. (2016). Educație civică, manual pentru clasa a IV-a, partea 2, Editura Aramis Print, București
Etapele lecției
Ob.op
Conținut științific
Metode și procedee
Mijloace didactice
Forme de organizare
Evaluare
1.Moment organizatoric
Se asigură condițiile optime unei bune desfășurări la clasă; aerisirea clasei , pregătirea materialelor necesare desfășurării orei.
2.Pregătirea psihologică
Vom viziona un filmuleț sugestiv pentru lecție, după care voi adresa câteva întrebări elevilor legate de acțiunea întâmplată în filmuleț . https://youtu.be/LuG0lxCsUi8 -Care sunt personajele filmulețului? -Ce face bărbatul? -Dar cățelul? -Cine nu îl lasă pe cățel să stea liniștit? -Unde se află aceștia? -Ce vrea să facă pasărea? -Ce face cățelul? -De ce își schimbă cățelul atitudinea?
Conversația
laptop, boxe
frontal
Observarea sistematică a comportamentului copiilor
3.Reamintirea temei şi a planului
Le comunic elevilor faptul că azi vom recapitula lecțiile anterior învățate și îi informez cu privire la obiectivele pe care le am pentru oră.
Conversația
frontal
Observarea interesului manifestat de către copii
4.Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor
Această etapă a lecției va începe cu un joc de rol. Câțiva elevi vor fi rugați să vină în fața clasei și să aleagă un bilet. Pe acel bilet va fi scris câte un comportament antisocial pe care aceștia vor trebui să îl mimeze . După ce aceștia au mimat, ceilalți elevi vor încerca să găsească câte o rezolvare pentru fiecare comportament antisocial. După ce se poartă discuții pe baza comportamentelor antisociale și prosociale , se trece la alt exercițiu. Pentru această activitate , elevii, vor primi câte o pălărie colorată . Fiecare pălărie are câte o culoare diferită. Asta înseamnă că fiecare pălărie are și o sarcină diferită. Elevii vor fi împărțiți pe culori. Cei care vor face parte din echipa galbenă vor căuta soluții pentru două comportamentele antisociale . Cei din echipa verde vor compara efectele celor două comportamente. Cei din echipa roșie vordescrie cele două comportamente. Cei din echipa albastră vor compune o poveste care va conține câte două comportamente antisociale. Cei din echipa mov vor compune o poveste care va conține câte două comportamente prosociale. Aceștia vor avea un timp în care să realizeze aceste sarcini. După ce a expirat timpul elevii sunt rugați aleatoriu să vină în fața clasei și să le prezinte colegilor ce au avut ei ca sarcină. Ultima activitate este Cufărul vieții. Elevii vor extrage aleatoriu câte o imagine cu comportamente prosociale și antisociale și le vor pune în cufărul reprezentativ pentru fiecare comportament. La sfârșit numărăm în care cufăr se află mai multe imagini. Se trage concluzia zilei unde ne reamintim faptul că și noi trebuie să avem în viață cât mai multe comportamente prosociale și că ar trebui să ne iubim unii pe alții. Pentru că dacă iubim și pe alții ,din start vom încuraja,vom ajuta, vom fi mai harnici, etc.
Inițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;
Recunoaște în relații simple care elemente ale unui obiect cauzează anumite efecte
Relatează întâmplări din experiența zilnică atât ca răspuns la întrebări cât și în mod spontan;
Utilizează diverse materiale din centrul artă, în scop creativ;
Demonstrează conștientizarea și înțelegerea regulilor de siguranță de bază în transportul public, pe stradă, cu bicicleta;
Scop:
-Consolidarea la preșcolari a priceperilor și deprinderilor de a verbaliza pe baza unor ilustrații (analiza, sinteza, expunerea) și de a picta (motricitatea fină, simțul estetic, gustul artistic);
Obiective:
O.1-să formuleze răspunsuri simple pornind de la întrebările educatoarei cu privire la ilustrația analizată;
O.2-să extragă concluzia (regula de circulație) în urma analizei ilustrației;
O.4- să utilizeze corespunzător instrumentele de pictură pentru realizarea Ursulețului polițist;
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE:
Conversaţia
Comparația
Explicaţia
Observaţia
Demonstrația
Exercițiul
Problematizarea
Evaluarea
MATERIAL DIDACTIC:
Planșa cu ursulețul Polițist
Pensule
Acuarele
Ilustrații cu situații din trafic
Jetoane ursuleț fericit sau trist
DURATA:50 minute
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
Ministerul Educaţiei Naționale, Curriculum pentru educație timpurie(a copiilor de la naștere până la 6 ani), 2019;
Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculum pentru educație timpurie;
Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de l naștere la 7 ani;
Popa Carmen, Elemente de pedagogie preşcolară, Editura Univesităţii din Oradea, 2007;
Culea , L.; Sesovici, A,; Grama, F.; Pletea, M.; Ionescu, D.; Anghel, N., Activitatea integrată în grădiniţă, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008;
Tătaru, L., Glava, A., & Chiş, O. PiramidaCunoașterii.
Etapele activităţii
Conţinut ştiinţific
Metode şi procedee didactice
Mijloace didactice
Evaluare/Metode şi indicatori
1.Moment organizatoric
-Se realizează o ambianță favorabilă pentru desfășurarea cu succes a procesului instructiv-educativ. -Se asigură condițiile necesare bunei desfășurări a activității prin aranjarea mobilierului, pregătirea materialului auxiliar (intuitiv) care asigură transmiterea mai eficientă a noilor informații.
2.Captarea şi orientarea atenţiei
-Prezentarea sub formă de surpriză a Orașului în care Barni este polițist, dar prietenii lui nu-l ascultă și nu respectă regulile de circulație. -Ursulețul Barni are nevoie de ajutorul copiilor pentru a-și învăța prietenii să circule corect.
Conversația
Macheta Ursulețul Barni
Observarea comportamentului verbal şi non verbal al copiilor
3.Anunţarea temei şi a obiectivelor
-Astăzi la activitate ne vom juca împreună cu polițistul Barni„Știm să circulăm corect!”. -Barni are nevoie de noi ca să-i învățăm prietenii ursuleți să circule corect și în siguranță prin orășel, iar la final Barni ne va ajuta să pictăm câte un ursuleț polițist pentru jucăriile fiecăruia dintre voi. -Vom citi imagini cu situații pe care le puteți întâlni când vă plimbați în orășel, vom stabili care sunt comportamentele corecte și cele incorecte din ilustrații, vom identifica regulile de circulație de respectat în orășel pentru a ști să circulăm corect. Tema va fi repetată de doi- trei preșcolari.
Conversația Explicaţia
Observarea comportamentului copiilor
4.Reactualizarea cunoștințelor
Pentru a reuși să învățăm ursuleții regulile de circulație vă propun să ne reamintim câteva lucruri importante! -Voi indica elemente de pe machetă (șosea, trecere de pietoni, semn de stop, semafor), iar preșcolarii le vor denumi și vor preciza de ce sunt ele importante și de ce trebuie respectată semnificația lor. -Voi indica doi ursuleți din orășel: pe Barni (ursulețul polițist) care respectă regulile și un ursuleț deloc cuminte care se joacă pe șosea, pentru a surprinde diferențele dintre cei doi (regulile de comportament încălcate și consecințele pe care le pot avea acele comportamente.
Conversația Comparația
Macheta
Observarea comportamentului verbal şi non verbal al copiilor
5. Dirijarea învățării
-Se realizează analiza, descrierea și interpretarea imaginilor în maniera convorbirilor dintre educatoare și copii, după un plan de întrebări stabilit dinainte de către educatoare (pentru a conduce percepția copiilor de la ansamblul ilustrației la diferitele sale părți și ulterior la desprinderea ideii sugerate de conținutul tematic). Exemplu: Ilustrația cu copilașii care se plimbă pe șosea (comportament incorect pentru care ursulețul polițist se supără) Ce observi în această ilustrație? – Văd niște copii. Ce fac copilașii? – Se plimbă. Pe unde se plimbă ei? – Pe drum/ pe șosea. Ce s-ar putea întâmpla pe drum/ șosea? – Ar putea să vină o mașină! Au voie copiii să meargă pe drum/ șosea( pe unde trec mașinile)? – Nu. Pe unde ar putea să se plimbe copilașii astfel încât să fie în siguranță?- Pe trotuar, pe acolo se plimbă oamenii. Ce am învățat din această imagine? (concluzia parțială) – Nu avem voie să umblăm pe șosea.
Conversaţia Explicația Exercițiul Problematizare
Ilustrațiile
Observarea comportamentului copiilor Observarea comportamentului frontal şi individual al copiilor
6. Obţinerea performanţei
Preșcolarii vor veni pe rând să povestească/ expună conținutul unei ilustrații și vor stabili concluzia acesteia. -Dacă ai fi ursulețpolițist,ce regulă ai spunecopiilor din imagine să respecte pentru a circula în siguranță? (efectuarea sintezei și stabilirea concluziei pentru ilustrația povestită).
Explicaţia Conversaţia Problematizarea
Ilustrații
Observarea comportamentului frontal şi individual al copiilor
7.Asigurarea retenției și a transferului
-Împărțirea ilustrațiilor citite, în două categorii – comportamente corecte (reguli de circulație) și incorecte.Categoriile sunt marcate cu ursuleț fericit pentru respectarea regulilor și ursuleț trist pentru nerespectarea regulilor. -Realizarea prin pictură a unei lucrări colective cu ursulețul polițist al grupei. Pe baza încadrării corecte a ilustrației la una dintre cele două categorii, preșcolarul pictează o porțiune din uniforma de polițist a ursulețului grupei.
Explicația Demonstrația Problematizarea
Ilustrații Jetoane ursuleț fericit sau trist Planșa cu ursulețul polițist Pensule Acuarele
Observarea comportamentului frontal şi individual al copiilor
8.Evaluarea
Voi aprecia strădania copiilor pentru a-i învăța pe ursuleți să circule corect și pentru lucrările realizate și îi voi recompensa cu câte un ursuleț dulce.
Verificarea temei şi a cunoştinţelor anterioare 5’
Tema pentru acasă se verifică prin sondaj (calitativ și cantitativ), explicându-se eventualele neînțelegeri.
Conversaţia Exerciţiul
Caiete
Frontal Individual
Se evaluează modul cum şi-au realizat tema pentru acasă.
Captarea atenţiei 4’
Se realizează cu ajutorul unei prezentări PPT care conţine semne de circulaţie. Elevii sunt îndemnaţi spre dialog! (Anexa 1) Invitaţie la dialog!Sunt utile semnele de circulaţie? Argumentaţi-vă răspunsul!Consideraţi că în viaţa cotidiană putem utiliza semnele de circulaţie asemeni unei călătorii?Continuaţi propoziţiile:Spunem STOP…Trebuie să CEDĂM…Este INTERZIS… Astfel, elevii sunt invitaţi în lumea magică a călătoriei cu trenul!
Conversaţia Explicaţia
Laptop, videoproiector
Frontal
Capacitatea de a sesiza analogia făcută.
Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 2’
Anunţ titlul lecţiei în desfăşurare, precum şi obiectivele lecţiei într-o manieră accesibilă elevilor. Scriu titlul pe tablă.
Expunerea
Frontal
Dirijarea învăţării 25’
În această etapă a lecţiei, este folosită metoda inteligenţelor multiple. Elevii sunt împărţiţi în grupe şi îndrumaţi să realizeze Postere tematice pe foi A4. (Anexa 2)Grupa lingviştilor –vor avea de completat corespunzător literele: GOE Apoi îl vor ajuta pe Goe să îşi facă bagajul: Să împachetăm! Ajutaţi-l pe Goe să îşi facă bagajul! Împachetaţi doar acele comportamente de care are nevoie pentru a fi un exemplu demn de urmat şi de alţi copii. Grupa matematicienilor – vor primi următoarea situaţie: Să ne imaginăm! În tren călătoresc un medic, un actor şi un inginer. Medicul trebuie să ajungă la Spitalul Universitar de Urgentă Bucureşti, pentru a efectua o operaţie, actorul trebuie să ajungă la Teatrul Naţional Bucureşti la oră fixă pentru a participa la o piesă de teatru, iar inginerul nu îşi permite să întârzie, deoarece trebuie să ajungă în Constanţa, la o importantă şedinţă, şi are următorul tren cu pornire din Gara de Nord. Să răspundem! Consideraţi că aceşti călători sunt afectaţi de comportamentul inadecvat a lui Goe? Cum? Grupa pictorilor:Să desenăm o… călătorie plăcută! Desenaţi imagini- simbol care să demonstreze că un copil are cei şapte ani de acasă!Realizaţi un desen reprezentativ pentru unul din cele două semne de circulaţie. Să îi oferim lui Goe un îndemn de buzunar!Grupa muzicienilor: Alegeţi unul din cele două proverbe prezentate mai jos şi realizaţi un ritm după care să îl cȃntaţi.„Este necesar să ştii să te comporţi cu lumea, căci fără lume nu poţi trăi.”„Sunt vrednici de laudă copiii care ascultă de părinţi.”Alcătuiţi o listă cu cinci melodii pe care ar putea Goe să le asculte în timpul călătoriei. Grupa actorilor:Să intrăm în… pantofii personajelor! Alegeţi o secvenţă preferată din text şi realizaţi o pantomimă!Corectaţi comportamentul lui Goe printr-o pantonimă! Grupa iubitorilor de natură: Consideraţi că al vostru comportament negativ poate avea repercursiuni asupra naturii? Exemplificaţi folosind o experienţă proprie. Arătaţi frumuseţea naturii! Realizaţi o mandală care să conţină elementele voastre preferate din natură, culese în prealabil. (Anexa 2)
Metoda inteligenţelor multiple Brainstorming Exerciţiul Problematizarea
Flip-chat Markere Fişe de lucru Postere tematice
Pe grupe
Capacitatea de a aplica noțiunile teoretice studiate.
6. Asigurarea feedback- ului 9’
Se concretizează prin completarea unei fişe, vizând valoarea promovată în timpul orei. (Anexa 3)
Turul galeriilor Reflecţia personală Conversația
Fişă de lucru
Individual Frontal
Capacitatea de a scrie propriile opinii.
7. Tema pentru acasă 2’
Transmit tema pentru acasă, precum și indicațiile corespunzătoare în vederea realizării acesteia. (Anexa 4) Să scriem ştirea zilei! Ai călătorit azi în trenul în care se afla şi Goe. Fiind un jurnalist renumit scrie ştirea zilei, redând toate informaţiile în cel mai optimist mod. Adresează personajelor întrebări pertinente!
Explicaţia
Fişă de lucru
Frontal
Încheierea lecţiei
Fac aprecieri asupra activității de astăzi. Toţi elevii vor primi drept răsplată un Certificat! (Anexa 5)
Cristina Botici (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Nota redacției: materialele propuse în cadrul rubricii „Planuri de lecție” sunt în întregime alegerea și concepția studenților. Ele nu reprezintă „modele” sau „exemple” pe care le considerăm perfecte și pot să conțină puncte de vedere sau abordări cu care avem libertatea să nu fim de acord
„FAPTUL CĂ AM O DIZABILITATE NU ÎNSEAMNĂ CĂ MĂ DAU BĂTUT, CI CĂ TREBUIE SĂ URMEZ O CALE PUȚIN DIFERITĂ DE A TA” ( R.M. HENSEL)
Eu am ales să realizez un plan de lecție care are ca temă „Familia”. Au fost multe proiecte de lecție propuse, însă acesta este un plan de lecție puțin mai „diferit”, deoarece m-am gândit să integrez un copil cu CES, fără profesor de sprijin. Cu toții am avut sau ca viitoare cadre didactice vor avea cel puțin un elev cu CES care va trebui integrat în învățământul de masă, de aceea, acești copii ar fi bine să nu fie invizibili pentru noi, ci să le acordăm maximă atenție. Ce înseamnă integrarea? Integrarea presupune a avea copilul ca PROBLEMĂ în centrul activităților educaționale. Asta înseamnă că se precizează despre copil că nu răspunde, nu poate învăţa, are nevoi speciale, are nevoie de echipamente speciale, nu poate merge la şcoală, este diferit de ceilalţi copii, are nevoie de un mediu și de un profesor special. Integrarea înseamnă adaptarea copilului, prin eforturile sale proprii, la condiţiile existente ale şcolii (Vrăsmaș, 2016). Astfel, integrarea unui copil cu anumite dizabilități în învățământul de masă se referă la acel set de măsuri pe care cadrul didactic trebuie să le cunoască pentru a putea elimina discriminarea și pentru ca acel individ să se simtă normal în acel colectiv, ceea ce cred și sper că am realizat și eu.
CLASA: a III-a
PROPUNĂTOR: Botici Cristina Florina
DISCIPLINA: Educație civică
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: „Jocuri și jucării”
TEMA ZILEI: „Călătorie în lumea poveștilor”
SUBIECTUL: Familia
TIPUL LECȚIEI: însușire de noi cunoștințe
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
DOMENII INTEGRATE: Limba și literatura română
Arte vizuale și abilități practice
OBIECTIV FUNDAMENTAL: însușirea unor cunoștințe cu privire la rolul și importanța familiei în viața noastră.
COMPETENȚE GENERALE:
Aplicarea unor norme de conduită în viața cotidiană;
Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din mediul cunoscut.
COMPETENȚE SPECIFICE:
Educație civică
1.4. Manifestarea curiozității față de diverse tipuri de mesaje în contexte familiare
2.3. Prezentarea unei activități realizate individual sau în grup
3.1. Extragerea unor informații de detaliu din texte informative sau literare
Limba și literatura română
2.4. Participarea la interacțiuni pentru găsirea de soluții la probleme
Arte vizuale și abilități practice
2.2. Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: să numească membrii unei familii;
O2: să răspundă la întrebări legate de fragmentul citit;
O3: să formuleze opinii privind relațiile și comportamentele unei familii în anumite situații;
O4: să prezinte date sau informații despre propria familie;
O5: să realizeze arborele genealogic al propriei familii.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE (ELEVUL CU CES):
O1: să formuleze răspunsuri la întrebările adresate;
O2: să precizeze membrii familiei sale;
O3: să prezinte date despre propria familie;
O4: să participe cu interes la activitățile propuse.
STRATEGII DIDACTICE:
RESURSE PROCEDURALE
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, jocul didactic, învățarea prin descoperire, gâdirea activă.
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
Resurse umane: elevii din clasa a III-a
FORME ȘI STRATEGII DE EVALUARE: evaluare orală
BIBLIOGRAFIE:
Iepure, I., Popovici, G., Chiritescu. D. (2005). Ghidul învățătorului pentru educație civică. București: Editura Atelier Didactic
MECTS. (2014). Programa școlară aprobată prin ordin al ministrului educației naționale. București. Nr. 5003/02.12.2014
Micu, A., Brie, S. (2015). Civică – caiet de aplicații. Cluj Napoca: Editura Sinapsis
Pârâială, O. (2016). Educație civică –manual pentru clasa a III-a. București: Editura Aramis
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
Nr. crt.
Etapele lecției
O.O.
Activitatea cadrului didactic
Activitatea elevilor
Activitatea elevului cu CES
Resurse procedurale
Resurse materiale
Metode de evaluare
1.
Moment organizatoric
Asigurarea unui climat educațional favorabil desfășurării lecției și pregătirea de către elevi a celor necesare pentru lecție.
Elevii își pregătesc materialele necesare pentru lecție.
Elevul își pregătește materialele necesare pentru lecție.
Conversația
Observarea sistematică
2.
Reactualizarea cunoștințelor asimilate anterior
Verific cunoștințele însușite anterior: „Ce sunt grupurile?” Aceasta se realizează cu ajutorul aplicației „Wordwall”, jocul „Roata norocului”, selectiv elevii vor veni la tabla SMART, vor citi întrebarea și vor răspunde.
Răspund la întrebări.
Este trimis la tabla SMART, va răspunde întrebărilor (la nevoie, va fi ajutat de către cadrul didactic).
Conversația
Tabla SMART
Observarea sistematică a elevilor
3.
Captarea atenției
O1
Elevii au fost împărțiți în patru grupe. Fiecare grupă a avut de citit câte o povestioară (recomandată de către cadrul didactic, în cazul în care copilul știe alte povestioare care au ca temă familia, acestea vor fi valorificate, copilul nu este condiționat să citească doar ceea ce a recomandat cadrul didactic). Fiecare va povesti și va enumera personajele prezente în povestioara lor.
Răspund întrebărilor cadrului didactic. Elevii vor descoperi că poveștile lor au ceva în comun, și anume, personajele, care reprezintă membrii unei familii.
Elevul cu CES a fost integrat într-o grupă și a avut de citit un fragmențel din povestioara aleasă de el, unde apar prezentate personajele.
Conversația Învățarea prin descoperire
Cărți cu povești care au ca temă familia
Observarea sistematică a elevilor Aprecierea răspunsurilor
4.
Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor
Care este cuvântul magic? Scriu titlul lecției pe tablă
FAMILIA Își notează titlul lecției în caietele de clasă.
Notează titlul lecției.
Conversația
Caiete de clasă
Observarea sistematică a elevilor
5.
Dirijarea învățării
O1O2O1O2O3O4O5
Ne vom reaminti câteva dintre drepturile pe care le are copilul, accentul va fi pus pe dreptul la familie. În urma discuției referitoare la lecția anterioară, vom ajunge la următoarea concluzie: Familia este primul grup căruia îi aparținem. Familia este formată din părinți (mamă, tată), copii și alți membri (bunici). (Se va nota sub formă de ciorchine). Elevii vor fi întrebați și dirijați astfel încât să precizeze relațiile care existau între personajele povestioarelor citite, astfel: Relațiile dintre membri familiei trebuie să se bazeze pe afecțiune, ajutor, respect, cooperare, protecție, încredere. Elevii sunt împărțiți pe grupe, având următoarele sarcini de lucru. Enumeră membrii familiei tale. Precizează câte două trăsături fizice, trăsături morale, responsabilități ale fiecărui membru al familiei. Concurs: „Găsește perechea”. Folosind aplicația Wordwall, elevii trebuie să găsească perechea cât mai repede. Cel care termină primul este câștigător și va fi recompensat.
Răspund la întrebări Notează în caiete Își notează lecția în caietul de clasă. Enumeră membrii familiei și precizează câte două trăsături fizice, morale, dar și două responsabilități pe care le are fiecare membru în cadrul familiei. Elevii încearcă să găsească perechea.
Elevul este încurajat permanent să răspundă la întrebări, la nevoie voi adresa întrebări suplimentare Își notează lecția în caiet. Elevul este integrat într-un grup, acesta va avea de realizat arborele genealogic al familiei sale (se va explica ce înseamnă arbore genealogic). Se va discuta rolul fiecărui membru în cadrul familiei. Regulile concursului sunt aceleași, doar că elevul va avea de găsit doar patru perechi.
Observarea sistematică a elevilor Aprecierea răspunsurilor
6.
Asigurarea feedback-ului și evaluarea
O5
Concurs: Elevii vor accesa platfoma Socrative, iar aici în echipe vor rezolva testul propus. Câștigă echipa care termină prima și a răspuns corect la întrebări. Copii, ce fapte credeți că i-ar bucura pe părinții voștri? Decupați fiecare mânuță, scrieți numele membrilor familiei și notați sub nume un lucru care i-ar face fericiți, apoi, vom lipi mânuțele în Pomul familiei fericite.
Elevii răspund întrebărilor. Elevii vor decupa mânuțele conturate, vor scrie numele membrilor familiei și un lucru care i-ar face fericiți. Vor lipi mânuțele în Pomul familiei fericite.
Va accesa platforma, însă sarcinile sale vor fi mai ușoare și mai puține. Elevul va decupa și el mânuțele conturate, va scrie numele membrilor familiei și va spune ceea ce îi face fericiți. Va lipi, alături de ceilalți, mânuțele în Pomul familiei fericite (va fi ajutat de către cadrul didactic).