Mariș Maria-Anita (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Propun această activitate deoarece consider că într-un mod mai distractiv decât o lecţie obişnuită, copiii ar putea asimila cu mai mult drag informaţiile pe care le-au primit în orele anterioare şi astfel vor fi mult mai pregătiţi pentru o evaluare finală ce vizează cunoaşterea drepturilor copilului, drepturi pe care eu consider că toţi copiii au nevoie să le cunoască, atât în vederea respectării acestora faţă de colegi, prieteni, cât şi pentru a cunoaşte ei însuşi care sunt drepturile lor şi prin urmare şi îndatoririle, în raport cu societatea din care fac parte. Activitatea pe care o propun în cele ce urmează are la bază metoda pălăriilor gânditoare, pe care o voi adapta pentru a o folosi în cadrul unei lecţii de recapitulare a drepturilor copilului, astfel încât copiii să dezbată şi să rezolve problemele legate de respectarea şi încălcarea drepturilor lor.
„Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să probeze toţi, în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine‟-Comenius.
Copii trebuie să fie educați în spiritul educației civice, personalitatea acestora să fie modelată în spiritul valorilor şi principiilor democratice care guvernează demersul societăţii, să cunoască problemele cu care se confruntă societatea, pentru a-i determina să înţeleagă realitatea în care îşi duc existenţa şi a le facilita integrarea şi adaptarea la formele şi valorile vieţii cetăţeneşti. pentru a deveni cetățeni activi și responsabili.
Menirea Educației Civice este de a dezvolta cunoaşterea orientată spre valori, a aptitudinilor bazate pe acţiune şi a competenţelor centrate pe schimbare, ce dau posibilitate cetăţenilor să aibă o viaţă productivă într-o democraţie pluralistă. Trăim într-o lume în care schimbările se produc rapid, elevii trebuie să fie informaţi, activi, să manifeste inițiativă, iar abilitatea de a se implica în problemele publice, în cel mai inteligent şi responsabil mod, se formează acum.
Poate o să vă pară un subiect dificil pentru copii așa de mici sau o să ziceți că au timp la gimnaziu să învețe aceste lucruri. Eu știu că un cetățean responsabil și cu dorință de implicare se formează de timpuriu, de aceea este extrem de important să ne cunoaștem instituțiile, drepturile și obligațiile.
La fel cum cei șapte ani de acasă sunt amintiți permanent când vorbim de educația moral-civică a copiilor, cred că și cunoșterea și elaborarea unei Constituții, modul de alegere a unui președinte (toate fictive, binențeles) este un bun exercițiu pentru elevii din clasa a IV-a.
De multe ori rămânem uimiți de răspunsurile elevilor la întrebări de genul: Dacă ai fi președinte ce ai face? Ce ai schimba? Ce drepuri crezi tu că sunt mai înportante? Dar obligații? (Un exemplu bun a fost să nu fiu obligat să: port mască, să îmi fac temele!). Și exemplele pot continua.
Copii sunt foarte inventivi, își cunosc, prin prisma tehnologiei moderne, drepturile, dar și obligațiile, așa că de ce să nu le dăm șansa să își exprime, printr-o activitate punctul de vedere.
„Fii tu însuți schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume‟. (M. Gandhi)
PROIECT DIDACTIC
DATA:
UNITATEA DE APLICAŢIE:
CLASA: A IV-A
INSTITUTOR/ ÎNVĂŢĂTOR:
PROPUNĂTOR: Modog Daniela
ARIA CURRICULARĂ: Om și societate
DISCIPLINA: Educație Civică
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:Apartenența națională
SUBIECTUL LECŢIEI: Țara mea de vis
TIPUL LECŢIEI: FIXARE ŞI CONSOLIDARE
COMPETENȚE GENERALE:
1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană
2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viaţă din mediul cunoscut
3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Recunoașterea locurilor de apartenență (locală, națională, europeană) în care se integrează persoana
1.2. Identificarea unor elemente relevante pentru apartenența la diferite comunități (locală, națională, europeană)
2.4. Identificarea drepturilor universale ale copilului
3.1. Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru
*3.3. Participarea la proiecte cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al școlii sau al comunității locale
OBIECTIV FUNDAMENTAL:
– să creeze un model de vis a unei tări imaginare cu instituții reprezentative, principii, drepturi și obligații.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
OO 1: să schițeze o Constituție pentru o țară imaginară
OO 2: să ilustreze un steag / o stemă, un nume pentru țara imaginară
OO 3: să enunțe două principii ale țării lor
OO 4: să exemplifice modalitatea prin care și-ar alege președintele
OO 5: să specifice modalitatea de dobândire a cetățeniei
OO 6: să enumere patru drepturi, libertăți și îndatoriri ale cetățenilor din țara imaginată.
OO 7: să ilustreze printr-un desen/ poster/colaj un pasaj/articol din Constituția schițată
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE:
M1 – conversația
M2 – observarea sistematică a activității
M3 – brainstormingul
M4 – turul galeriei
M5 – explicația
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
m1 – carioci
m2 – hârtie flip-chart
m3 – foarfecă
m4 – lipici
m5 – reviste vechi
m6 – Constituția României (broșură)
m7 – imagine – Anexa 1
m8 – cartonașe colorate
FORME DE ORGANIZARE:
F1 – în grupe mici
Bibliografie:
Programa școlară de educație civică pentru clasele a III-a și a IV-a;
Pregătesc materialele necesare pentru începerea lecției. Se împarte clasa în grupuri de câte 4-5 elevi, în funcție de culoarea cartonașului extras.
Se pregătesc pentru activitate. Elevii sunt grupați în 4 grupe după culoarea cartonașului extras din cutie.
M1
m8
F1
2.Pregătirea psihologică
Se prezintă o imagine pe baza care elevii vor răspunde la întrebări (Anexa 1). Ce credeți că ilustrează această imagine? Ce credeți că reprezintă aceste simboluri?
Urmăresc imaginea și răspund la întrebări.
M5
F1
3.Anunţarea temei şi a obiectivelor
Pe pacursul orei de Educație Civică trebuie să vă imaginați țara voastră de vis pe care trebuie să înzestrați cu o Constituție, să ilustrați un steag, un nume, să vă gândiți la principiile pe care doriți să le implementați, modul în v-ați alege președintele, cui i-ați acorda cetățeniei și cele mai importante drepturi, libertăți și îndatoriri ale cetățenilor din țara voastră.
Ascultă cu atenție informațiile primite de la cadrul didactic.
M5
F1
4.Fixarea şi consolidarea cunoştinţelor
OO1 OO2 OO3 OO4 OO5 OO6 OO7
Fiecare grup va realiza pe o foaie de flip-chart o Constituție a țării imaginate, va crea un steag sau o stemă, îi veți da un nume (lăsa-ți-vă imaginația să zboare), respectând unele cerințe de conținut: principiile voastre, cum credeți că poate fi ales președintele, modalitatea de dobândirea a cetățeniei, drepturile, libertățile, îndatoririle din țara voatră de vis. Fiecare grupă îsi va prezenta munca, rezultatele find afișate ei, putând scoate în evidență unele aspecte importante. Activitatea a doua. În partea a doua a activității vor ilustra un paragraf al Constituției elaborată de ei. Fiecare grup primește carioci, hârtie, foarfecă, reviste vechi, lipici. Timp de 10-15 minute, elevii vor trebui să transpună acel articol/paragraf într-un colaj/ poster/ desen, iar la final se face prezentarea acestor materiale.
Vor crea o pe o foaie de flip-chart o Constituție a lor proprie, vor ilustra un steag / o stemă, un nume pentru țara imaginară. Fiecare elev din grupă grupă va propune un nume și de comun acord vor decide asupra acestuia. Vor enunța două principii ale țării lor, modalitatea de alegere a președintelui, cerințele privind acordarea cetățeniei și care vor fi drepturile, obligațiile și îndatoririle oamenilor. Prezintă pe rând ceea ce au lucrat, evidențiind unele aspecte. Păstrându-se aceleași grupe vor ilustra un paragraf al Constituției elaborată de ei anterior print-un colaj/ poster/ desen, iar la final se face prezentarea acestor materiale.
M5 M3 M2 M5 M2 M4 M5 M3 M2 M4
m2 m6 m1 m2 m3 m4 m5
F1
5.Evaluare/Aprecieri – criterii
Posterele sunt expuse, iar elevii trec pe la fiecare și analizează, evaluează, notează observații, comentarii sau felicitări, pentru fiecare echipă.
Fiecare grupă își expune lucrarea, colegii analizează, evaluează, emit păreri pertinente sau felicitări.
M4
6.Tema pentru acasă. Indicaţii pentru studiul individual
Esti un reporter la revista școlii. Realizează un articol de mxim o pagină, urmărind următoarele repere: Când te gândești la comunitatea ta și la problemele pe care le are ea, despre ce ai vrea să citești, să afli mai multe? Despre ce ești curios? Ce te supără? Ce ți se pare că merge prost? Cum crezi s-ar putea soluționa aceste probleme.
Vor realiza un articol/reportaj/compunere pentru revista școlii în care își vor exprima părerea despre comunitatea lor.
M1
m7
7.Încheierea lecţiei
Voi face aprecieri individuale și globale despre modul în care s-au implicat în activitate.
Nota redacției: materialele propuse în cadrul rubricii „Planuri de lecție” sunt în întregime alegerea și concepția studenților. Ele nu reprezintă „modele” sau „exemple” pe care le considerăm perfecte și pot să conțină puncte de vedere sau abordări cu care avem libertatea să nu fim de acord
Andrada Cristina Arva (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Am ales această activitate deoarece mi s-a părut un subiect interesant și important pentru elevi. Aceștia trebuie să conștientizeze încă de mici care sunt diferențele dintre bine și rău și care sunt consecințele acestora. Atât părinții, cât și cadrele didactice ar trebui să-și laude mai des copiii atunci când fac un lucru bun și să scoată în evidență faptul că toți ar trebui să facem la fel, să oferim ajutorul mai ales atunci când ni se cere. Poți face o faptă bună foarte ușor, uneori doar îmbrățișând o persoană care are nevoie de asta, însă, la fel de ușor poți răni un om -> printr-o vorbă pe care mai târziu poți să o regreți. Prin acest proiect de lecție îmi propun ca fiecare elev să înțeleagă aceste două trăsături morale și să le diferențieze. Îmi doresc ca elevii prin activitățile și exemplele propuse să ajungă la concluzia că este mult mai benefic să fii un om bun pentru că oamenii buni sunt iubiți și apreciați de toată lumea, iar răutatea nu face cinste nimănui.
CLASA: a III -a
ARIA CURRICULARĂ: Om și societate
DISCIPLINA: Educație civică
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Relații, atitudini, comportamente față de oameni
SUBIECTUL: “ Bunătate și răutate”
TIPUL LECȚIEI: Dobândire de noi cunoștințe
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Educarea comportamentului față de sine și de ceilalți – accent pe trăsături morale
COMPETENȚE GENERALE:
Aplicarea unor norme de conduită în viața cotidiană
3. Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate
COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1. Explorarea calității de persoană pe care o are orice om
1.2. Identificarea unor trăsături morale definitorii ale persoanei
3.1. Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru
OBIECTIVELE OPERAȚIONALE:
O1: – să recunoască personajele pozitive și negative
O2: – să identifice cel puțin 3 sinonime la cuvintele bunătate și răutate
O3: – să citească textul corect, conștient și expresiv
O4: – să formuleze și să răspundă corect la întrebări în legătură cu textul
O5: – să diferențieze cele două trăsături morale
O6: – să participe activ și cu interes la activitate
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: conversația, observația, exercițiul, explicația
Forme de organizare: Frontal , individual
Mijloace de învățământ: planșă cu imagini, manual, caiet, creioane colorate, stilou, coș cu bilețele
DURATA: 45 minute
BIBLIOGRAFIE:
Tudor Pițilă, Cleopatra Mihăilescu – manual de Educație Civică, clasa a III-a, Semestrul al II-lea, Editura Grupul Editorial Art , București, 2016.
Programa școlară pentru disciplina Educație Civică, clasele III-a – a IV-a, 2014
Wordwall.net
Etapele lecției
Conținutul învățării
Strategii didacticeMetode și procedee
Evaluare
Moment organizatoric
Se creează condițiile optime pentru desfășurarea lecției: aerisirea sălii de clasă, pregătirea materialului didactic, distribuirea materialelor necesare elevilor.
Captarea atenției
Se realizează cu ajutorul unor imagini cu personaje pozitive și personaje negative din desenele animate. Copiii vor veni pe rând la tablă și vor așeza imaginile în dreptul rubricii corespunzătoare. Se va discuta alegerea făcută de fiecare elev. ( ANEXA 1)
Conversația Exercițiul
Evaluare frontală
Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor
Anunț titlul lecției și obiectivele într-o formă accesibilă elevilor. Dragi copii, la activitatea de astăzi vom învăța despre “Bunătate și răutate”. Elevii își notează în caiet data și titlul lecției de azi.
Conversația
Evaluare frontală
Dobândirea de noi cunoștințe
Se analizează cele două noțiuni descoperite și în caietul de clasă se notează sinonimele acestora. Bunătate = omenie, generozitate, bunăvoință, amabilitate, blândețe, îngăduință. Răutate = dușmănie, rea-voință, rea-intenție, brutalitate. Rog elevii să își deschidă manualele la “lecția 4” – Bunătate și răutate. Elevii vor citi un fragment din povestea „Cenușăreasa” după Frații Grimm, urmând să purtăm discuții libere și să răspundem la câteva întrebări pe baza celor citite. ( ANEXA 2) Ce a îndemnat-o mama pe fata ei? De ce credeți că a procedat așa?Care este atitudinea Cenușăresei față de surorile vitrege?Cum apreciați această atitudine? Explicați răspunsurile. În continuare vom trece la un alt exercițiu din manual: Alegeți acțiunile care definesc o persoană bună. Le puteți scrie și în caiet. • a îngriji• a jigni• a ierta• a mângâia• a ajuta• a ironiza Dați exemple de astfel de persoane pe care le cunoașteți. ( Pe rând, fiecare elev va da câte un exemplu).
Explicația Conversația Exercițiul Observația
Evaluare frontală
Fixarea cunoștințelor
Împart tabla în două părți egale. Jumătate din tablă va reprezenta “bunătatea” iar cealaltă jumătate “răutatea”. Într-un coșuleț sunt pregătite câteva propoziții care vor trebui lipite în rubrica corespunzătoare. ( BUN sau RĂU) Fiecare elev va veni pe rând la tablă și va extrage o propoziție din coșuleț. Mă cert cu colegii în fiecare zi.ajut pe mama la treburile casei.Nu impart nimic cu fratele meu.Ofer locul meu din autobus unui bătrânel care stă în picioare.Râd de copilul care poartă o pereche de încălțări rupte.Aduc un pahar cu apă fratelui meu care are piciorul în ghips.Îi cer iertare colegei mele. O ajut pe bunica să ude florile.Ajut o bătrânică să treacă strada.Nu păstrez curățenia în camera mea.
Explicația Conversația Exercițiul
Evaluare frontală
Încheierea activității
Fac aprecieri generale și individuale asupra modului de desfășurare a activității și a participării elevilor. Vă mulțumesc pentru atenție și implicare!
Nota redacției: materialele propuse în cadrul rubricii „Planuri de lecție” sunt în întregime alegerea și concepția studenților. Ele nu reprezintă „modele” sau „exemple” pe care le considerăm perfecte și pot să conțină puncte de vedere sau abordări cu care avem libertatea să nu fim de acord
Alexandra Sălăgean (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Clasa – a IV a
Propunător – Goina (Sălăgean) Alexandra
Aria curriculară – Om şi societate
Disciplina – Educaţie Civică
Unitatea de învăţare – Raporturile noastre cu ceilalţi oameni
Subiectul lecţiei – Bine, rău
Tipul lecţiei – Dobândire de noi cunoştinţe
Competenţe generale – 2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din mediul cunoscut
Competente specifice – 2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni;
2.2. Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană;
2.3. Deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale
Obiective operaţionale – O1 – să găsească semnificaţia cuvintelor bine şi rău;
O2 – să dea exemple de fapte bune şi fapte rele pe care ei le-au făcut;
O3 – să recunoască faptele rele şi faptele bune întâlnite în poveste;
O4 – să dezbată situaţii despre bine şi rău, pentru stabilirea comportamentului bun
Strategii didactice:
Metode şi procedee – conversaţia, explicaţia, exerciţiul
Mijloace de învăţământ – manual, tabla magnetică, planşe cu diferite imagini.
Forme de organizare – frontal, individual.
Resurse:
Temporale – 40 minute;
Spaţiale – sala de clasă;
Umane – 25 elevi;
Forme şi tehnici de evaluare : evaluare orală, observarea sistematică a comportametului elevilor, aprecieri verbale.
Bibliografie :
“MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE, Educaţie Civică, clasa a IV a, semestrul I, editura Aramis;
“PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A EDUCAŢIE CIVICĂ, Aprobat prin ordin al ministrului Nr. 3919/ 20.04.2005.
Eveniment didactic
Ob.op
Conţinut ştiinţific
Metode
Materiale şi mijloace
Forme de organizare
Evaluare
Moment organizatoric
Asigur condiţiile necesare şi climatul favorabil unei bune desfăşurări a lecţiei. Pregătirea materialelor necesare pentru buna desfăşurare a lecţiei.
Conversaţia
Frontal
Captarea atenţiei
Captarea atenţiei o voi face cu ajutorul unor imagini (anexa 1). Vom discuta despre imaginile respective.
Conversaţia
Imagini cu fapte bune Imagini cu fapte rele Tabla magnetic
Frontal
Anunţarea temei şi a obiectivelor
O1 O2
Voi anunţa titlul lecţiei “Bine,rău”. Voi întreba elevii ce înseamnă pentru ei cuvântul “bine” şi cuvântul “rău”. Vor da exemple de fapte bune şi fapte rele.
Conversaţia Explicaţia
Frontal
Dirijarea învăţării
O1
După ce vom discuta semnificaţiile cuvintelor aflate în titlul lecţiei, vom deschide manualul de Educaţie Civică la pagina 38 şi vom discuta despre faptele persoanelor din imagini.
Conversaţia Explicaţia
Manual
Frontal
Obţinerea performanţei şi asigurarea transferului
O3
După ce terminăm de discutat despre comportamentele persoanelor din imagini, vom citi povestea “Judecata Vulpii” de Petre Ispirescu. După ce vom citi povestea, fiecare elev îşi va lua o foaie albă şi va răspunde la urmatoarele întrebări : În ce constă binele pe care l-a făcut omul şarpelui?Cum a fost el răsplătit de şarpe?Cine a învins, binele sau răul?
Conversaţia Explicaţia Exerciţiul
Manualul de Educaţie Civică
Frontal Individual
Observarea sistematică a comportamentului elevilor Aprecieri verbale
Aprecierea activităţii elevilor
Fac aprecieri generale şi individuale asupra modului de participare al elevilor la lecţie. Elevii primesc ca temă pentru acasă de citit o poveste terapeutică, despre bine şi rău (anexa 2) şi vor avea de făcut un rezumat al povestirii şi să spună ce înseamnă pentru fiecare bine şi rău.
Nota redacției: materialele propuse în cadrul rubricii „Planuri de lecție” sunt în întregime alegerea și concepția studenților. Ele nu reprezintă „modele” sau „exemple” pe care le considerăm perfecte și pot să conțină puncte de vedere sau abordări cu care avem libertatea să nu fim de acord
Florica Pantiș (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Pentru disciplina educație civică la clasa a IV-a am ales ca și activitate drepturile și responsabilitățile copilului. Copiii trebuie conștientizați de mici că cunoașterea drepturilor noastre, indiferent de vârstă, ne dă putere și liberate: libertatea de a ne exprima liber, libertate în gândire și în convingeri religioase ș.a. Dar această putere implică și responsabilități. Prin intermediul acestei activități încerc să îi provoc pe copii să descopere responsabilitatea din spatele fiecărui drept. Consider că este foarte important ca toți copiii să își cunoască atât drepturile cât și responsabilitățile încă de mici pentru a-i ajuta să devină tineri responsabili ai societății de mâine.
PROIECT DE LECŢIE
CLASA: a IV-a
PROPUNĂTOR: Ghitea (Pantiș) Florica
DISCIPLINA: Educație civică
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Drepturile universale ale copilului
SUBIECTUL:Drepturile și responsabilitățile tale
TIPUL LECȚIEI: Recapitulare și sistematizare
SCOPUL LECȚIEI: descoperirea interdependenței dintre drepturi și responsabilități
COMPETENȚA GENERALĂ:
3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate
COMPETENȚA SPECIFICĂ:
3.2. Participarea la activități care promovează drepturile universale ale copilului.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1: Să recunoască cel puțin trei drepturi ale copilului.
O2: Să determine dependența dintre drepturi și responsabilități.
O3: Să enumere minim două drepturi de care beneficiază la școală/ în clasă.
METODEŞIPROCEDEE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, dezbaterea, activitate practică.
1. Captarea atenției are loc cu ajutorul unei imagini (Anexa 1). Se identifică dreptul ilustrat și prin discuție dirijată se deduce și ce responsabilitate determină acel drept(Anexa 2). Dreptul la un spațiu curat acasă, la școală determină responsabilitatea de a avea grijă de spațiul unde ne aflăm și de a menține ordinea și curățenia.
2. Anunțarea temei și a obiectivelor: elevii sunt anunțați că orice drept determină și o responsabilitate. Responsabilitatea este obligația de a efectua un lucru, o răspundere. Cea mai importantă responsabilitate a unui copil este să respecte drepturile celorlalți copii și drepturile adulților.
3. Reactualizarea cunoștințelor se bazează pe o prezentare power-point. (Anexa 3). În timp ce prezentarea rulează se amintesc informațiile despre „Convenția privind Drepturile Copilului”, adoptată de ONU, și asumată și în România prin lege, care transmite tuturor drepturile copiilor și tinerilor sub 18 ani. Toată lumea (în special cine lucrează cu copiii) are obligația de a respecta, garanta și promova drepturile copilului.
La fiecare slide se reactualizează dreptul ilustrat și se discută unde și de către cine le este asigurat respectivul drept.
4. Dirijarea învățării – copiii sunt anunțați că împreună vor descoperi ce responabilitate determină drepturile învățate până acum. Cu ajutorul videoproiectorului sunt afișate diferite imagini cu drepurile copilului (Anexa 4). Inițial se afișează doar imaginea cu dreptul ilustrat, iar, după ce elevii au dedus corect responsabilitatea determinată se afișează imaginea completă. Frontal, se dezbat responsabilitățile ce derivă din drepturile respective. Cadrul didactic dirijează dezbaterea și formulează fiecare responsabilitate. Copiii sunt încurajați în permanență să își exprime opinia și să argumenteze fiecare afirmație.
5. Obţinerea performanţei are loc prin intermediul unui joc dinamic, „Mingea fierbinte”. O minge se va lansa între elevi, care sunt așezați în formă de cerc. Jocul trebuie să se desfășoare foarte rapid (mingea este „fierbinte” J ). Elevul care primește mingea va spune repede un drept și va arunca mingea către alt coleg care va spune o responsabilitate asociată acestuia.
6. Asigurarea retenției și a transferului se bazează pe realizarea acasă a unei broșuri cu drepturile și responsabilitățile copiilor (Anexa 5). Ei primesc paginile tipărite dar trebuie să le aranjeze și să le capseze obținând o broșură. Ei vor personaliza fiecare pagină și vor ilustra (printr-un desen) ori vor descrie dreptul sau responsabilitatea indicată.
Nota redacției: materialele propuse în cadrul rubricii „Planuri de lecție” sunt în întregime alegerea și concepția studenților. Ele nu reprezintă „modele” sau „exemple” pe care le considerăm perfecte și pot să conțină puncte de vedere sau abordări cu care avem libertatea să nu fim de acord
Florica Pantiș (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Pentru disciplina educație civică la clasa a IV-a am ales ca și activitate drepturile și responsabilitățile copilului. Copiii trebuie conștientizați de mici că cunoașterea drepturilor noastre, indiferent de vârstă, ne dă putere și liberate: libertatea de a ne exprima liber, libertate în gândire și în convingeri religioase ș.a. Dar această putere implică și responsabilități. Prin intermediul acestei activități încerc să îi provoc pe copii să descopere responsabilitatea din spatele fiecărui drept. Consider că este foarte important ca toți copiii să își cunoască atât drepturile cât și responsabilitățile încă de mici pentru a-i ajuta să devină tineri responsabili ai societății de mâine.
PROIECT DE LECŢIE
CLASA: a IV-a
PROPUNĂTOR: Ghitea (Pantiș) Florica
DISCIPLINA: Educație civică
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Drepturile universale ale copilului
SUBIECTUL:Drepturile și responsabilitățile tale
TIPUL LECȚIEI: Recapitulare și sistematizare
SCOPUL LECȚIEI: descoperirea interdependenței dintre drepturi și responsabilități
COMPETENȚA GENERALĂ:
3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate
COMPETENȚA SPECIFICĂ:
3.2. Participarea la activități care promovează drepturile universale ale copilului.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1: Să recunoască cel puțin trei drepturi ale copilului.
O2: Să determine dependența dintre drepturi și responsabilități.
O3: Să enumere minim două drepturi de care beneficiază la școală/ în clasă.
METODEŞIPROCEDEE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, dezbaterea, activitate practică.
1. Captarea atenției are loc cu ajutorul unei imagini (Anexa 1). Se identifică dreptul ilustrat și prin discuție dirijată se deduce și ce responsabilitate determină acel drept(Anexa 2). Dreptul la un spațiu curat acasă, la școală determină responsabilitatea de a avea grijă de spațiul unde ne aflăm și de a menține ordinea și curățenia.
2. Anunțarea temei și a obiectivelor: elevii sunt anunțați că orice drept determină și o responsabilitate. Responsabilitatea este obligația de a efectua un lucru, o răspundere. Cea mai importantă responsabilitate a unui copil este să respecte drepturile celorlalți copii și drepturile adulților.
3. Reactualizarea cunoștințelor se bazează pe o prezentare power-point. (Anexa 3). În timp ce prezentarea rulează se amintesc informațiile despre „Convenția privind Drepturile Copilului”, adoptată de ONU, și asumată și în România prin lege, care transmite tuturor drepturile copiilor și tinerilor sub 18 ani. Toată lumea (în special cine lucrează cu copiii) are obligația de a respecta, garanta și promova drepturile copilului.
La fiecare slide se reactualizează dreptul ilustrat și se discută unde și de către cine le este asigurat respectivul drept.
4. Dirijarea învățării – copiii sunt anunțați că împreună vor descoperi ce responabilitate determină drepturile învățate până acum. Cu ajutorul videoproiectorului sunt afișate diferite imagini cu drepurile copilului (Anexa 4). Inițial se afișează doar imaginea cu dreptul ilustrat, iar, după ce elevii au dedus corect responsabilitatea determinată se afișează imaginea completă. Frontal, se dezbat responsabilitățile ce derivă din drepturile respective. Cadrul didactic dirijează dezbaterea și formulează fiecare responsabilitate. Copiii sunt încurajați în permanență să își exprime opinia și să argumenteze fiecare afirmație.
5. Obţinerea performanţei are loc prin intermediul unui joc dinamic, „Mingea fierbinte”. O minge se va lansa între elevi, care sunt așezați în formă de cerc. Jocul trebuie să se desfășoare foarte rapid (mingea este „fierbinte” J ). Elevul care primește mingea va spune repede un drept și va arunca mingea către alt coleg care va spune o responsabilitate asociată acestuia.
6. Asigurarea retenției și a transferului se bazează pe realizarea acasă a unei broșuri cu drepturile și responsabilitățile copiilor (Anexa 5). Ei primesc paginile tipărite dar trebuie să le aranjeze și să le capseze obținând o broșură. Ei vor personaliza fiecare pagină și vor ilustra (printr-un desen) ori vor descrie dreptul sau responsabilitatea indicată.
Nota redacției:materialele propuse în cadrul rubricii „Planuri de lecție” sunt în întregime alegerea și concepția studenților. Ele nu reprezintă „modele” sau „exemple” pe care le considerăm perfecte și pot să conțină puncte de vedere sau abordări cu care avem libertatea să nu fim de acord
Adriana Cobe (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Am propus această activitate deoarece consider că reprezintă un subiect important pentru elevi. Aceștia trebuie să știe cum să se comporte în locuri publice: la locul de joacă, în mijloacele de transport în comun, în diverse instituții, atât cu persoane de vârsta lor, cât și cu cei mai în vârstă. Trebuie să învețe să se comporte frumos, să nu fie agresivi, nepoliticoși, să ofere locul lor oamenilor mai în vârstă în mijloacele de transport, să ajute acești oameni, să nu arunce hârtii pe jos, să țină cont de cei din jurul lor. De asemenea, noi, ca și viitoare cadre didactice trebuie să îi facem pe cei mici să înțeleagă faptul că trebuie să respectăm aceste reguli atunci când ne aflăm în spații publice deoarece nerespectarea unora duce la sancționare prin lege. În opinia mea, cu ajutorul acestei activități copiii vor învăța ce înseamnă un comportament frumos și ce înseamnă un comportament urât față de persoanele din jurul nostru.
Data: Clasa: a IV-a Aria curriculară: Om și societate Disciplina: Educație civică Unitatea de învăţare: Comportamente moral – civice
Subiectul lecţiei: Comportamentul în locuri publice Tipul lecției: predare – învățare Scopul lecţiei: dezvoltarea capacităților intelectuale de a identifica comportamentele moral – civice din viața reală în locuri publice și de a aplica regulile scrise și nescrise.
Competențe generale:
Aplicarea unor norme de conduită în viața cotidiană
Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic încontexte de viață din mediul cunoscut
Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate
Competenţe specifice: 1.3. Explorarea unor norme morale care reglementează relațiile cu ceilalți oameni 2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni 2.2. Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană 3.1. Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru
Obiective operaţionale: O1: să identifice comportamentele moral- civice din situațiile prezentate; O2: să motiveze necesitatea respectării regulilor de conduită în cadrul unei socități; O3: să își manifeste acordul sau dezacordul față de atitudinea oamenilor din jur; O4: să își imagineze modul în care ar reacționa în situații date; O5: să participe activ la lecţie, manifestând curiozitate ştiinţifică şi satisfacţie faţă de cunoştinţele, priceperile şi deprinderile dobândite.
STRATEGIA DIDACTICĂ :
RESURSE PROCEDURALE : a) Metode şi procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, brainstorming, observația. b) Forme de organizare: frontal şi individual.
RESURSE MATERIALE: fișă de lucru, creioane colorate, instrumente de scris, planșe cu imagini, manual, caiete.
RESURSE TEMPORALE: 45 de minute
BIBLIOGRAFIE: Curriculum Naţional – programe şcolare pentru învăţământul primar – 2014. Cleopatra Mihăilescu, Tudor Pițilă, Manual de Educație Civică, Partea a-II-a, Semestrul al II-lea, Editura Aramis, Bucureşti, 2016;
Etapele lecţiei
Conținutul învățării
Strategii didactice Metode și procedee
Evaluare
1.Moment organizatoric
Se renunţă la preocupările străine pentru lecţia care începe. Copiii au pe bănci lucrurile necesare activității.
2.Captarea atenției
Elevii privesc un șir de imagini de pe tablă. Aceștia analizează atent comportamentele celor din imagini și fiecare dintre ei își expune părerea.
Conversația Explicația Exercițiul
Evaluare frontală orală
3. Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor operaționale
Astăzi la ora de Educație civică vom discuta… Le explic elevilor faptul că, în această oră, vor realiza cât de important este să respectăm tot ce se află în jurul nostru. Rog elevii să treacă în caietele de clasă atât titlul lecției cât și data de azi.
Conversația Explicația
4. Dirijarea învățării
Toți elevii sunt rugați să deschidă manualele de Ed. Civică la pagina 18. Acolo observăm imaginile, iar pe baza acestora purtăm discuții. Ce credeți că este în neregulă în prima imagine? Dar în a doua? Comparându-le, cine credeți că a greșit? Se poate repara greșeala? Cum trebuiau să procedeze oamenii corect? Credeți că ar putea fi pedepsiți oarecum? Etc. Continuăm lecția cu „ Citim și dezbatem!” , unde avem un fragment din opera „ Ce băiat!” de Octav Pancu Iași. Împreună vom analiza comportamentul băiatului și vom deduce care din gesturile sale au fost greșite. De asemenea notăm în caietele de clasă cât și pe tablă, ce sunt spațiile publice și cum trebuie să fie comportamentul nostru. Voi face acest lucru sub forma de brainstorming cu ajutorul copiilor. Îi voi ruga să copieze schema în caiete. Împreună vom observa imaginile de la exercițiul 1/19 și vom rezolva în caiete și exercițiul 2/19.
Elevii primesc câte un cartonaș cu o situație concretă din viața reală. Fiecare trebuie să-și spună părerea în legătură cu imaginea și mesajul transmis pe cartonaș.
Conversația Explicația Exercițiul
Evaluare frontală orală
6. Încheierea activității
Se fac aprecieri asupra modului în care elevii au participat și au lucrat la cerințele date. Se evidenţiază valoarea estetică a produsului finit. Fiecare elev va primi feedback din partea mea.
Nota redacției: materialele propuse în cadrul rubricii „planuri de lecție” sunt în întregime alegerea și concepția studenților. Ele nu reprezintă „modele” sau „exemple” pe care le considerăm perfecte și pot să conțină puncte de vedere sau abordări cu care avem libertatea să nu fim de acord.
Clara Maria Pop (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Pentru că ideea mea inițială (o excursie în Pădurea Ceala din Arad) pare un pic nepotrivită cu circumstanțele din acest an, vă propun un proiect de lecție în care încerc să le explic copiilor cum se sortează corect deșeurile, importanța acestui fapt pentru viitorul nostru și al lor. Consider că este un proiect care ar trebui implementat la nivel național, și ar trebui ca toți cetățenii să fie conștienți de greșeala imensă pe care o fac, ar trebui să aibă grijă de viitorul copiilor lor. Lumea este, din păcate, egoistă: „eu oricum nu mai trăiesc să văd”… așa se comportă unii cetățeni. Este adevărat că o vină mare o au autoritățile care nu organizează acest lucru așa cum trebuie. Oamenii nu au bani să își cumpere containere de diverse culori pentru a colecta și depozita corespunzător, iar autoritățile locale promit doar în timpul alegerilor și apoi uită. În Germania, de exemplu, vin și verifică ceea ce conține containerul prin sondaj, iar dacă containerul conține altceva decât ceea ce trebuie (deci nu este conform culorii) primești o amendă usturătoare, așa că nimeni nu are curaj să trișeze. Să nu credeți că îmi plac amenzile, dar doar așa vom înțelege importanța colectării diferențiate și a reciclării. Am de gând să implementez acest proiect la clasa I unde fac practică în momentul de față; știu că ei nu au în programă materia „Educație civică”, dar consider că poate fi implementat la Educație pentru sănătate, un opțional pe care îl au copiii din clasa întâi o dată pe săptămână. Este greu să schimbi comportamentul oamenilor maturi, de aceea trebuie să începem cu copiii lor, aceștia sunt receptivi la tot ceea ce se întâmplă și își vor educa ei părinții și bunicii, dar doar dacă vom reuși noi să le insuflăm dragostea pentru natură și pentru toate viețuitoarele pământului. Consider că doar prin mult exercițiu, poate zilnic la clasă, se poate realiza acest comportament atât de necesar pentru viitorul omenirii.
Plan de lecție
Data: 15.03.2021 Școala: Școala Gimnazială Sabin Manuilă Sâmbăteni, Arad Clasa: a III-a Propunătoare: Barna (Pop) Clara Maria Disciplina: Educație civică Unitatea de învățare: Subiectul lecției: Importanța sortării deșeurilor Tipul lecției: predare-învățare
Obiectiv fundamental: Înțelegerea și utilizarea noțiunilor legate de poluare și reciclare Competență generală: 2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din mediul cunoscut Competență specifică: 2.2. Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele Obiective operaționale: -să vizioneze cu atenție povestea reținând mesajul educativ al acesteia -să-și exprime propria opinie cu privire la întâmplarea din textul audiat și vizionat -să sorteze diferențiat resturi menajere
SCENARIU DIDACTIC 1.Moment organizatoric: Se pregătesc materialele necesare pentru buna desfășurare a activității.
2.Captarea atenției: Vizionarea și audierea poveștii „Flopi și apa”.
3.Anunțarea temei și a obiectivelor: Pentru că au aflat câte ceva despre Flopi şi mediul său de viață, despre deșeurile care aproape l-au omorât pe Flopi, îi anunț pe copii că vor descoperi multe lucruri interesante pe parcursul aceste activități.
4.Dirijarea învățării:
Ați mai auzit termenul poluare?
Ce înseamnă poluare?
Ați mai văzut undeva o apă așa murdară, poluată?
Ce s-ar fi întâmplat dacă nu l-ar fi salvat cei doi copii pe Flopi?
De ce credeți că s-a murdărit apa?
Cum putem ajuta pentru ca deșeurile să nu mai fie aruncate în ape?
Oare greșesc oamenii undeva?
Cine ar trebui să curețe apele? Răspunsurile copiilor sunt diverse, dar vreau să ajung la râul Mureș care este la doar 1 km de noi și este la fel de poluat, atât el cât și tot ce îl înconjoară.
Ați fost vreodată la Mureș?
Cum era apa?
Ce ați văzut pe câmp până ați ajuns acolo?
Ați fost și în pădure?
Oare de ce este atâta mizerie?
Cine credeți că a aruncat atâtea sticle și ambalaje?
Îi stimulez să emită ei idei și propuneri pe care ar trebui să le avem în vedere pentru a ajuta ca aceste fapte să nu mai aibă loc. Discut cu copiii ce se întâmplă cu toate deșeurile, resturile, ambalajele, etc. dacă noi toți nu le aruncăm unde trebuie. Îi sfătuiesc să nu arunce caietele și cărțile vechi, sticlele din plastic, cutiile de conserve sau ambalajele de la dulciuri. Acestea se adună în coșuri și se predau la centrele de colectare. În final, toate aceste materiale sunt trimise în fabrici, pentru a fi transformate în caiete, cărți și ambalaje noi. Continuăm conversația cu tema Importanța sortării deșeurilor atât pentru sănătatea noastră cât și pentru planetă pe care trăim. Le prezint felul în care se sortează corect deșeurile (Anexa 1 și Anexa 2), le explic modul în care se folosesc aceste coșuri colorate pe care le voi proiecta pentru o vizualizare bună și cu ajutorul video proiectorului pe ecranul de proiecție, de asemenea le prezint și sacii pregătiți în aceleași culori pentru o bună înțelegere a sarcinii pe care o vor avea de făcut. Sacii vor fi așezați în sala de clasă, lângă tablă și vor avea lipite pe ei imagini reprezentative, pentru a putea identifica mai ușor sacul potrivit cu deșeul potrivit. Astfel ei vor învăța să sorteze resturile menajere în cele patru coșuri de culori diferite (galben-plastic, albastru-hârtie și carton, verde-sticlă și metal, negru-deșeurile biodegradabile). M-am gândit că este suficient să folosesc doar patru coșuri, să nu îi bulversez prea tare. În timpul conversației voi menționa că sunt și alte produse care de asemenea trebuie adunate în coșuri separate, ce de exemplu bateriile, electrocasnicele, hainele, jucăriile etc.
5.Obținerea performanței: la acest moment îi invit să luăm masa, nu ca de obicei în pauză, de data aceasta vom mânca în timpul orei. Facem o plimbare până la baie după care copiii își pun pe masă pachetul cu mâncarea pe care o au de acasă și se bucură de moment, pentru ca mai apoi să sortăm ceea ce rămâne după această activitate și să așezăm resturile în coșul potrivit. Astfel are loc o activitate în care copiii după ce au ascultat cum trebuie să protejăm mediul în care trăim și au vizionat Flopi și apa, pentru o mai bună aprofundare a acestor aspecte, să poată înțelege că și de ei depinde acest aspect. Copiii vor veni fiecare în fața clasei și vor arunca în coșurile pregătite, deșeurile, conform regulilor stabilite.
6.Asigurarea retenției și a transferului: pentru a realiza acest lucru m-am gândit la un joc, am realizat cartonașe cu magnet, fiecare având imagini diverse și voi așeza pe tablă imagini cu cele patru coșuri. Cartonașele vor fi așezate cu fața în jos iar copiii vor avea de extras câte un cartonaș pe care se află o imagine, iar apoi fiecare va trebui să o așeze pe coșul potrivit sau să o lase deoparte. Printre imaginile de pe cartonaș se află atât deșeuri care pot fi puse în coșurile despre care au învățat cât și alte lucruri care nu pot fi aruncate împreună cu acestea: baterii, îmbrăcăminte, electrocasnice ș.a.
7.Încheierea activității: voi face aprecieri verbale și individuale copiilor, le mulțumesc pentru implicarea și atenția de care au dat dovadă și le ofer un peștișor în acvariu pentru a-l îngriji și proteja.
(Nota redacției: materialele propuse în cadrul rubricii „planuri de lecție” sunt în întregime alegerea și concepția studenților. Ele nu reprezintă „modele” sau „exemple” pe care le considerăm perfecte și pot să conțină puncte de vedere sau abordări cu care avem libertatea să nu fim de acord.)
Boroș Livia-Renata (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
În cadrul orei de Educație pentru societate m-am gândit să le prezint elevilor din clasa pregătitoare Povestea ”Măgărușului încăpățânat” de Vladimir Colin , pentru a desprinde o învățătură din această poveste.
Competențe generale :
2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din mediul cunoscut
Competențe specifice :
2.1. Recunoașterea unor deprinderi de comportament moral –civic în grupurile de apartenență;
2.2. Aplicarea unor deprinderi de comportament moral – civic în grupurile de apartenență.
Obiective operaționale :
OO1: să asculte cu atenție conținutul textului ”Măgărușului încăpățânat” de Vladimir Colin
OO2: să răspundă la cel puțin trei întrebări pe baza lecturii pentru a demonstra înțelegerea acestora ;
OO3: să reproducă învățăturile sau morala lecturii ;
OO4: să interpreteze cel puțin o secvență a poveștii prin joc de rol;
OO5: să repovestească textul respectând indicațiile învățătoarei.
Metode și procedee : conversația; explicația ; observația, lectura, explozia stelară ; jocul de rol.
Material didactic: Povestea ”Măgărușului încăpățânat” de Vladimir Colin; tablă magnetică ; jetoane cui imagini din poveste , stea de carton cu întrebări reprezentative.
Scenariu didactic:
Dragi copii , vă rog să vă luați perna și să ne așezăm cu toții în fața clasei formând un semicerc pentru a putea sta cât mai lejer și destins , deoarece vom audia o poveste tare interesantă, care se numește Măgărușului încăpățânat” de Vladimir Colin. Vă rog să fiți foarte atenți la audierea poveștii , deoarece vom lucra pe baza informațiilor descoperite în text . Încep să citesc povestea tare, clar , expresiv, folosind tonul și gesturile adecvate. Copiii fiind atenți și captivați de poveste.
După audierea poveștii se dezbate firul întâmplărilor , iar elevii își exprimă părerea despre atitudinea măgărușului. Acum am să le prezint elevilor niște jetoane cu imagini din poveste , pe care trebuie să le aranjeze în ordinea apariției lor poveste , punându-le pe tabla magnetică.
În continuare am să lipesc pe tablă o stea mare de carton în colțurile căreia se află câte o întrebare. Am ales să utilizez explozia stelară ca metodă interactivă pentru a le stârnii elevilor curiozitatea, creativitatea, imaginația . Pe lângă acestea în cadrul acestei activități copii își dezvoltă comunicarea orală, expresivitatea și exprimarea corectă din punct de vedere gramatical. Vom răspunde la întrebările de pe steluță , dar numai atunci când sunteți întrebați.
Cine este personajul principal al povești?
Personajul principal al poveștii este Măgărușul încăpățânat.
Ce părere aveți despre atitudinea măgărușului?
Măgărușul are o atitudine nepotrivită .
Când a realizat Măgărușul că a greșit?
Măgărușul a realizat în final că a greșit , deoarece a fost obraznic cu toată lumea , a rămas singur.
Unde putem observa regretul Măgărușul pentru comportamentul său?
Regretul Măgărușului îl putem observa în momentul în care acesta începe să vorbească frumos cu toată lumea și spune că vrea să facă de toate.
De ce a decis Moș Nu-Vreau să îi dea o lecție Măgărușului?
Moș Nu-Vreau a decis să îi dea o lecție Măgărușului , deoarece acesta era foarte încăpățânat și mereu spunea: Nu vreau! Nu vreau!
După ce am aranjat jetoanele pe tablă magnetică și am răspuns la întrebările de pe steluță este momentul să trecem la o altă sarcină. Vom face un joc de rol . Fiecare dintre voi va veni în fața clasei și va interpreta o secvență din poveste , urmând ca în final să repovestim textul , dar sub o altă formă. Vreau să îmi povestiți textul cum credeți voi că ar fi trebuie să se comporte Măgărușul încăpățânat, de data aceasta având un comportament pozitiv și corespunzător față de cei din jurul său. În urma acestei activități elevii au învățat că nu e bine să avem un comportament neadecvat și trebuie să îi respectăm pe cei din jurul nostru, fiind mereu politicoși și respectuoși, deoarece și ceilalți ne pot nouă întoarce moneda fiind răi cu noi, la fel cum a pățit și Măgărușul din povestea noastră.
Măgărușul încăpățânat (de Vladimir Colin)
A fost odată un măgăruș tare rău și încăpățânat. Vai, vai, cât era de rău și de încăpățânat! Dacă mama lui îl trimitea la câmp să cumpere o mână de scaieți, ca să facă și ea o prăjitură, măgărușul îndată spunea:
– Nu vreau!
Dacă îl ruga să vină la masă:
– Nu vreau!
Orice l-ar fi rugat, el răspundea numai și numai:
– Nu vreau!
Într-o zi plecă mama lui de-acasă.
– Măgărușul meu – îi spuse mama – așteaptă-mă cuminte și …
– Nu vreau!, strigă măgărușul.
Mama se întristă. Dădu cu amărăciune din cap și plecă, în vreme ce măgărușul țipa de mama focului:
– Nu vreau! Nu vreau! Nu vreau!
Dar, dacă văzuse că rămăsese singur în casă, se potoli. Se uită în sus și în jos și se plictisea de moarte.
– Măgărușule, spuse atunci un șoricel, scoțându-și nasul din gaura lui – hai să ne jucăm!
– Nu vreau!
– Bine… și șoricelul se trase îndărăt.
Măgărușul avea chef de joacă și-i păru rău că-l luase gura pe dinainte, dar ce mai putea face? De necaz strigă din nou, cât putu de tare:
– Nu vreau! Nu vreau! Nu vreau!
Și atunci – minune! Peretele se despică și din perete ieși un moșneag încruntat, cu un nas strâmb, ochi strâmbi și gură strâmbă. Peretele se închise apoi la loc.
– Pleacă de aici! strigă măgărușul. Urâtule, nu te iubesc… Pleacă!
Dar moșneagul își strâmbă parcă și mai tare nasul, ochii și gura, mârâind cu un glas scurt și dogit:
– Nu vreau!
– Tu?, strigă măgărușul. Eu nu vreau, nu tu! Numai eu am voie să spun „nu vreau”…
Moșneagul râse strâmb, cu hohote, care făcură să tremure încăperea.
– Eu sunt moș Nu-Vreau. M-ai chemat de atâtea ori, că în sfârșit, iată, am venit! Ei, de ce taci?
De această dată, măgărușul o cam sfeclise.
– Eu .. eu nu te-am chemat, bolborosi el. Da’ de unde? Ți s-a părut… Pleacă, moșule, pleacă!…Vezi-ți de drum!
– Nu vreau!, răspunse însă moș Nu-Vreau.
Speriat, măgărușul o luă la fugă prin odaie. Se aruncă asupra ușii, dar nu putu să o deschidă.
– Deschide-te odată! îi porunci el înciudat, dar ușa îi răspunse liniștită:
– Nu vreau!
Și mai speriat, măgărușul alergă la fereastră. O zgâlțâi, dar fereastra nu se deschise.
– Deschide-te, fereastră. Te rog…
– Nu vreau!, răspunse fereastra.
Atunci măgărușul se așeză pe podea și începu să plângă
– Ei, de ce taci?, spuse din nou Moș Nu-Vreau care stătuse liniștit și îl privise cât alergase prin încăpere.
Dar măgărușul plângea mai departe și lacrimile-i picurau pe dușumele.
– Nu vreau! strigară în clipa aceea dușumelele și începură să se miște și să sară, încercând să scape de măgăruș.
Tremurând, acesta se urcă pe masă, dar masa rosti supărată:
– Nu vreau!
Măgărușul nu mai știa ce să facă. Era la capătul puterilor și, istovit, se trânti pe pat.
– Nu vreau! strigă însă și patul, așa că măgărușul rămase în picioare aruncând priviri înspăimântate în jur.
– Ei, de ce taci?, întrebă pentru a treia oară moș Nu-Vreau
Dar în clipa aceea se auziră pași în fața ușii. Moș Nu-Vreau se repezi spre perete, care se despică și-l lăsă să treacă, lipindu-se apoi în urma lui, se parcă nu s-ar fi despicat niciodată.
– Mămico!, strigă fericit măgărușul. Mămico, ce bine c-ai venit!
Mama intră în odaie și-l întrebă mirată:
-Ce-i, dragul meu?
– Știi, răspunse el, vreau… vreau să cumpăr scaieți, vreau să mă culc la opt, vreau să mănânc, vreau…vreau tot… Tot, mămico!
Din ziua aceea, măgărușul nu-l mai văzu niciodată pe moș Nu-Vreau, cel cu un nas strâmb, ochi strâmbi și gură strâmbă. Și, pentru ca nimeni să nu mai pățească ce a pățit el, s-a dus măgărușul într-un suflet la prietenul lui, care scrie toate poveștile pentru copii și i-a spus pățania lui întocmai.
Urâtă pățanie, dragii mei!
BIBLIOGRAFIE:
Programa școlară Educație pentru societate – clasa pregătitoare
Pentru că se apropie „Ziua mamei” am ales să abordez în acest proiect didactic tema „Cum o ajut eu pe mama mea?”. Este un proiect realizat pentru grupa mijlocie în care am ales să le prezint copiilor imagini cu diferite activități realizate de mama pe baza cărora vom purta discuții. Sunt de părere că relația dintre părinte și copil are un impact foarte puternic asupra dezvoltării acestuia din urmă, iar un rol esențial al mamei este acela de a-l ajuta pe copil să înțeleagă că este important și că poate lua singur decizii. Cu toții știm că cea mai complexă și mai sinceră relație pe care o are un copil, încă din prima zi de viață, este cu mama. Relația dintre părinți și copil pune bazele personalității, alegerilor și comportamentului acestuia. Prezența mamei este cel mai frumos cadou primit de către un copil, iar prin activitățile întreprinse împreună copilul conștientizează acest lucru. Prin această activitate mi-aș dori să valorific importanța relației mamă-copil și importanța copiilor în cadrul activităților realizate împreună cu mama. (Andrada Nicoleta Mara, studentă Pedagogia învățământului primar și preșcolar, extensia Beiuș)
Proiect activitate
GRUPA: mijlocie
NUME PROPUNĂTOARE: Mara Andrada Nicoleta
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „O zi cu mama”
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activități pe domenii experiențiale
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: Domeniul estetic și creativ (DOS)
TEMA ACTIVITĂȚII: „Cum o ajut eu pe mama mea?”
MIJLOC DE REALIZARE: Lectură după imagini
TIPUL ACTIVITĂȚII: Comunicare/Însușire de noi cunoștințe
SCOP: Însușirea cunoștințelor despre activitățile făcute împreună cu mama;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 – să descrie imaginile prezentate;
O2 – să recunoască activitățile ilustrate;
O3 – să denumească activitățile realizate alături de mama;
O4 – să se exprime corect din punct de vedere gramatical;
STRATEGII DIDACTICE
METODE ȘI PROCEDEE:
M1- conversația euristică;
M2- explicația;
M3- demonstrația;
MIJLOACE DIDACTICE:
m1- imagini;
m2- păpușă;
m3- obiecte din bucătărie;
METODE DE EVALUARE:
Fev1- Observarea sistematică a activității și comportamentului copiilor;
Fev2- feedback-ul furnizat de copii;
FORMA DE ORGANIZARE:
Forg1- Frontal;
Forg2- Individual;
Forg3- pe grupe;
DURATA: 20-25 minute
BIBLIOGRAFIE:
Programa activităţilor instructiv –educative din grădiniţa de copii, București 2005
Etapele activității
Conținutul științific
Metode și procedee
Mijloace didactice
Forma de organizare
Metode de evaluare
1.MOMENTUL ORGANIZATORIC
Aerisirea sălii de grupă. Aranjarea scăunelelor în semicerc. Pregătirea materialelor didactice. Copiii se aşează pe scăunele.
2.CAPTAREA ATENȚIEI
Se realizează printr-o ghicitoare al cărei răspuns este cuvântul mama: Este harnică și bună,Este ca și o zânăCu dragoste ea ne creșteȘi de noi se îngrijește. (Mama)
M1
Forg1
3.ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR
Astazi vom analiza cu atentie aceste imagini, vom discuta despre activitățile făcute împreună cu mama și despre cum le ajutați voi pe mămicile voastre.
M1
Forg1
Fev1
4.REACTUALIZAREA CUNOȘTINȚELOR
Se realizează printr-o scurtă convorbire despre ideea cuvântului mama: – Ce înseamnă cuvântul mama?– Cum trebuie să fie o mămică?
Forg1
Fev1
5.DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII
Prima imagine : Pentru a-i familiariza pe copii cu elementele principale din imagine, activitatea poate incepe cu o intrebare orientativa : «Ce vedeti in acestă imagine ? ». Se lasa copiilor libertatea de a identifica elementele de pe prima imagine. Dupa aceasta enumerare libera se trece la intuirea dirijata- la analiza si descriere. -Ce credeti ca face mămica in acea imagine ? -De cine este ajutata mămica din imagine ? -Voi ati ajutat-o vreodata pe mama voastra in bucatarie ? –Cum o ajutăm pe mama la bucătărie? (punem masa, ştergem vesela, măturăm pe jos, ştergem pe jos, curăţăm legumele sau fructele, ştergem masa etc) Se trece la cea de-a doua imagine : -Ce vedeti in aceasta imagine ? – Ce face mămica din acestă imagine? -De cine este ajutată mama? Se trece la cea de-a treia imagine: -Ce vedeți în această imagine? – Ce face mămica din imagine? – Cine o ajută pe mămică?
M1 M2
m1
Forg1 Forg2
Fev1 Fev2
6.OBȚINEREA PERFORMANȚEI
Copiii vor fi împărțiți în două grupe. Prima grupă va trebui să aranjeze masa corect și repede. Cea de-a doua echipă va trebui să îmbrace păpușa cu haine pentru a putea ieși la plimbare.
M3
m2 m3
Forg3
Fev2
7.ASIGURAREA RETENȚIEI ȘI A TRANSFERULUI
Se face sinteza partiala a celor discutate. – Despre ce am discutat noi astazi? – Cum le ajutați voi pe mămicile voastre?
Forg1
Fev1
8.ÎNCHEIEREA ACTIVITĂȚII
Voi face aprecieri verbale asupra modului în care au răspuns copiii la întrebări și asupra modului de participare a acestora la activitate.
