Carina Lavinia Bărar
Am ales să tratez acest subiect, deoarece cu toți ne confruntăm cu această criză, care s-a iscat în Europa. Să fiu sinceră, eu ca adult nu mă mai gândeam niciodată la un astfel de război pe teritoriul Europei. Fără să vrei, ești într-o anumită măsură, mai mică sau mai mare, afectat de tensiunile aflate dincolo de graniță. Cu siguranță și copiii simt această presiune, deoarece nu sunt separați de această oroare. Trebuie să îi informăm corect despre această situație, să observăm sentimentele lor cu privire la cele întâmplate și de ce nu să dăm o mână de ajutor celor asupriți de acest război cumplit. De ce nu poate ca învățământul românesc să se bazeze și pe lucrurile actuale din viața copilului? Trebuie să abordăm probleme contemporane, să învățam din greșelile altora, să analizăm anumite comportamente indezirabile și să abordăm o atitudine pozitivă care să schimbe societatea în bine. Vreau prin această activitate să mă asigur starea de bine a copiilor, să aduc speranță în inimile lor fragede, să înțeleagă că oamenii de dincolo de graniță au nevoie de ajutor și mai apoi să facem un exercițiu practic: strângerea de alimente neperisabile, lucruri de igienă și îmbrăcăminte. Cu siguranță această activitate va rămâne în mintea lor și vor fi mulțumiți că au ajutat un refugiat în nevoie.