„Micul răutăcios” de Beth Bracken (recenzie)

Ligia Nagy

Cu ceva timp în urmă, am achiziționat mai multe cărți pentru copii, care le-am considerat a fi surse prețioase de inspirație în momentul în care voi deveni învățătoare. Una dintre cărțile care mi-au atras atenția și am considerat a fi o lectură care să formeze la elevi respectul pentru cei din jur și manifestarea unui comportament moral-civic în societate, este Micul răutăcios, scrisă de Beth Bracken.

Cartea a fost publicată în limba engleză în anul 2012, și recent tradusă de Aurora Irimia în limba română (2019), publicată de editura Univers.

Datorită imaginilor viu colorate care prezintă acțiunea ce are loc în text, cartea devine ușor de citit pentru copii și atractivă în același timp. Narațiunea cuprinde două personaje principale, surprinzând relația acestora. Cele două personaje, Billy și Fred, sunt doi prieteni care merg la aceași școală, însă unul dintre aceștia nu îl respectă pe celălalt și consideră glumele proaste un mod de a se distra pe seama pe seama celuilalt. În această carte copiii învață cum să facă față unor astfel de provocări și care este modul potrivit de a răspunde unor glume răutăcioase din partea prietenilor fără a jigni înapoi, ci a rezolva problemele într-o manieră prietenoasă care să consolideze o relație de prietenie și nu să o distrugă.

Într-o lume în care copiii sunt încurajați să întoarcă înapoi cuvintele și atitudinile nepotrivite, să răspundă necuviincios fără să ofere respect celor din jur, cartea aceasta vine cu o abordare total diferită în ceea ce privesc relațiile cu cei care te înconjoară. Recomand această carte, care oferă exemple potrivite și un mod civilizat de a răspunde și de a soluționa un conflict.

„The Blind Side” (film S.U.A, 2009) – recenzie

Larisa Szilagyi

„The Blind Side” (2009) („Povestea unui campion” în traducerea română) este povestea care îl aduce în prim plan pe Michael Oher sau Big Mike cum este poreclit. Michael Oher este un adolescent afro-american, analfabet din Memphis, provenit dintr-o familie cu 13 copii, fără tată și cu o mamă care constant este drogată. Michael este adus în atenția privitorilor atunci când tatăl familiei la care locuiește pentru moment, dorește să-și înscrie atât fiul, cât și pe Big Mike la o școală creștină. Un coș cu mingi de baschet deschis și un talent deosebit îl atrag pe antrenorul școlii în privința lui Big Mike. Lipsa documentelor și a comunicării îl fac pe acesta greu de descoperit în drumul său la școala creștină, iar atât în trecut, cât și în prezent profesorii nu-i acordă o reușită prea mare. Viața nu i-a surâs niciodată marelui Michael Oher, dar acesta era împăcat cu destinul său, neștiind ce înseamnă un cămin sigur și iubitor și neștiind ce înseamnă școala.

  Când spunem „o familie înstărită” de cele mai multe ori ne gândim la bani, aroganță și indiferență. Ne gândim că acele familii trăiesc independent unul față de celălalt, că nu cunosc sentimentul de unitate și iubire și că aceștia sunt plasați la un cu totul alt nivel față de restul lumii. 

  „The Blind Side” este atât povestea lui Michael Oher, un băiat imens, o adevarată forță a naturii predestinat sportului de performanță, cât și povestea lui Leigh Anne, o femeie extrem de ambițioasă și mărinimoasă cu cei din jur. Existența unui suflet bun și cald este elementul principal care conturează întreg filmul, dar și pe cele două personaje importante.

  Povestea dintre Leigh Anne și Michael Oher începe într-o seară friguroasă, pe când acesta nu avea unde să se adăpostească, iar Leigh Anne îl aduce în casa ei. Impresionată tot mai mult de comportamentul băiatului, aceasta pornește hotărâtă pe drumul de a-l face pe Michael copilul ei legal și de a ține piept greutăților întâmpinate de acesta. Fiind un băiat adolescent, afro-american și fără familie acestuia îi este greu să se integreze în societate. Preferă să vorbească cu cei mici sau să își imprimeze gândurile pe o hârtie albă, pe care mai apoi să o arunce la gunoi. Odată cu sosirea lui Leigh Anne și a familiei ei în viața marelui Michael, acesta se descoperă pe sine și pe cei din jur. Descoperă că ajutat de un profesor în particular este capabil să obțină note cât mai mari și descoperă că ajutat de micul băiat al familiei îi este sortit să ajungă un mare sportiv în fotbalul american.

  Povestea adevărată a vieții unei femei albe bogate care salvează un om sărac negru, sau mai pe scurt „2 șanse pentru un tânăr aparent fără șansă: familie și fotbal”, așa este descrisă povestea pe care doresc să o aduc în atenția dumneavoastră. Un film care m-a impresionat, un film care denotă realitatea nefastă în care trăim în continuare, un film din care fiecare putem învăța un lucru important, un film din care eu am învățat că pentru a ajuta pe cineva nu ai nevoie decât de bunăvoință.

„Insula prieteniei” de Smriti Prasadam-Halls și Robert Starling (recenzie)

Anca Speranța Drugaș

Conform Dicționarului explicativ al limbii române, prietenia este un „sentiment  de simpatie, de stimă, de respect, de atașament reciproc care leagă două persoane; relație care se stabilește între persoane, pe baza prieteniei.” (https://dexonline.ro/definitie/prietenie)

 „Insula prieteniei” de Smriti Prasadam- Halls , Robert Starling este o carte ilustrată, interactivă și emoțională pentru copii, dar care poate fi citită de toate categoriile de vârstă, de la cei mai mici la cei mai mari, deoarece autoarea acestei cărți scoate în evidență calitățile/ defectele personajelor.

 „Insula prieteniei” este scrisă de autoarea de origine indiană, Smriti Prasadam- Halls, care scrie literatură pentru copii și ale cărei povești ilustrate au fost traduse în toată lumea, în peste 25 de limbi și ilustratorul acestei cărți, Robert Starling, care a fost nominalizat la premiul Waterstrones Children’s Book.

Cartea „Insula prietenie” a apărut în anul 2019 la Editura Litera, are 32 de pagini, vârsta recomandată este între 3-9 ani, a fost tradusă în limba română de Roxana Aneculăești.

 „Insula prieteniei”  de Smriti Prasadam- Halls , Robert Starling este o carte deosebită,  povestea este captivantă, cu un mesaj profud și educativ. Povestea noastră are ca protagoniști niște animale care sunt personificate, astfel că animalele necuvântătoare primesc însușiri omenești de la care învățăm cât de importanți sunt cei de lângă noi și pe care trebuie să-i apreciem.

În această carte este vorba de animale de la fermă care trăiesc fericite împreună până într-o zi când gâștele încep să bârfească celelealte animale, se plângă că sunt prea mulți și nu au suficient spațiu. Gâștele și  rațele iau decizia de a se separa de restul animalelor, strică podul care leagă mica lor insulă de restul fermei, fără să-și dea seana că viața e mult mai grea fără ajutorul, sprijinul și dragostea prietenilor, vecinilor. Separarea de restul animalelor le produce necazuri.

Învățătura pe care o putem desprinde din această poveste drăguță  este că trebuie să apreciem ceea ce avem, că importante sunt  persoanele de lângă noi, cărora trebuie să le mulțumim și că trebuie să îi respectăm așa cum sunt, chiar dacă uneori nu răspund nevoilor noastre așa cum ne dorim.

 “Nicio gâscă nu-i un ostrov stingher și de sine stătător; fiecare este o bucățică din continent, o parte din întreg…” John Duck (1624). Acest citat celebru este o “parafrază dintr-o meditație a poetului englez John Donne, care vorbea astfel despre oameni”. Consider că toți oamenii, indiferent de nație, cultură, religie facem parte din acest întreg și  doar  impreună putem răzbi și avea o viață mai bună.

Povestea noastră poate fi utilizată atât  la nivel preșcolar, cât și la nivel primar. La nivel preșcolar  se poate utiliza în cadrul activităților pe domenii experențiale, și anume la Domniu Om și Societate (  Educația pentru societate) la tema anuală de studiu: “Cum este, a fost și va fi aici pe pământ? “, iar subtema proiectului tematic : “Animale domestice” , tema lecției : ”Ce putem învăța de la animale?”. Lectura poveștii se face de către educatoare, după care fixarea conținutului se face cu ajutorul metodei Exploziei stelare ( copiii vor răspunde la întrebările adresate de către educatoare).

Consider că poveștile au un rol desoebit, datorită conținutului educativ,  acestea dezvoltă gândirea și imaginația copiilor și le îmbogățeste vocabularul.

La nivel primar aș implementa activitatea la clasa a III a. Competențele generale pe care doresc să le ating sunt: 1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană 2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viaţă din mediul cunoscut, iar competențele specifice: 1.2. Identificarea unor trăsături morale definitorii ale persoanei și 2.2. Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele, 2.3. Explorarea unor relații existente între oameni în cadrul grupului.

„Wall-E” (film, SUA, 2008) – recenzie

Alexia Chiș

      Mi-am propus ca pentru această sarcină să vă prezint un film foarte interesant și, zic eu, potrivit acestei discipline. Filmul despre care este vorba se numește WALL-E , o producție Disney, lansată în anul 2008, așadar este un film de animație, potrivit pentru copii.

       Fiind un film de animație, acesta are și elemente SF, așadar ne aflăm în anul 2700, unde, Pământul este acoperit de gunoaie și fără urmă de vegetație, ca urmare a secolelor de consumerism nesăbuit și poluare. Oamenii au plecat de pe Terra lăsând în urmă o armată de mici roboți a căror sarcină este să facă planeta iarăși locuibilă. În urma unei erori de programare, singurul robot activ este micul Wall-E, cel care dă și numele acestui film. El se îndrăgostește de Eve, un robot trimis de oameni pentru a vedea cum evoluează operațiunile pe Terra. Wall-E are un singur vis, să-și afle un cămin în Univers.  Este povestea unei umanități care își pierde identitatea și echilibrul, dar care, cu ajutorul celor doi eroi, Wall-e și Eve, reușește să își regăsească valorile de sine și să revină acasă pentru a-și îndrepta erorile și a salva Terra.

      După cum am prezentat în linii mari povestea filmului, putem spune că este una tare interesantă, însă, la început este cam greu să te prinzi despre ce este vorba, iar în primele 30-40 de minute este destul de monoton, eu fiind chiar pe punctul de a-l opri, așadar trebuie să aveți puțină răbdare la început pentru a-l viziona.

      Spuneam la început că este un film potrivit acestei discipline și vă voi explica și de ce cred asta. În primul rând, toată acțiunea începe de la faptul că în viitor planeta Pământ nu va mai fi locuită, deoarece va fi plină de gunoaie și fără vreo urmă de vegetație. De aici reiese foarte clar importanța ecologizării, a faptului că este necesar să ne păstrăm planeta curată, să nu aruncăm gunoaie pe jos, că trebuie să reciclăm mai mult, că nu trebuiesc tăiate pădurile fără a planta alți copaci în loc ș.a.m.d. Copiii, văzând aceste lucruri, se vor gândi că există un procent destul de mare ca lucrurile acestea să devină posibile în viitor și poate îi va influența să aibă mai multă grijă de natură.

     Un alt lucru pe care îl putem observa în acest film este acela că oamenii au ajuns să nu mai facă nimic de unii singuri, totul fiind robotizat, iar aceștia devenind complet sedentari și din acest motiv cu toții fiind supraponderali. Și de aici copilul va realiza că nu întotdeauna tehnologia avansată este bună, ci că fiecare om trebuie să fie capabil să facă orice, de unul singur, iar sedentarismul și alimentația nesănătoasă poate duce la obezitate

     Ultimul, dar nu cel din urmă aspect important care se observă în film este importanța comunicării și a ajutorului și sprijinului pe care oamenii ar trebui să și-l ofere reciproc. Putem observa cum oamenii stau unii langă alții fără a comunica și în schimb preferă să comunice prin intermediul tehnologiei. Din păcate, deja in zilele noastre mulți oameni stau la masă și nu comunică, deoarece sunt absorbiți de tehnologie, fapt care nu va duce la ceva bun, iar copiilor trebuie să li se atragă atenția că este foarte important să comunicăm între noi. La fel de importantă ca și comunicarea este ajutorul, sprijinul, respectul și compasiunea față de ceilalți, iar în film aceste lucruri ne sunt dovedite de către Wall-e și Eve, dar și de către ceilalți roboței care îi ajută să își îndeplinească misiunea și să se întoarcă pe Pământ. Și de aici copiii vor învăța că pentru a reuși să trăim în armonie și intr-o lume mai bună, trebuie să fim oameni buni, respectuoși și ajutători cu cei din jur.

      În concluzie, recomand tuturor acest film, repet, trebuie să aveți puțină răbdare la început, însă este un film foarte interesant, care te face să îți pui anumite semne de întrebare despre ce se întâmplă în jurul nostru, și mai ales copiilor le va oferi foarte multe lucruri de învățat, mai exact, că este foarte important să avem grijă în primul rând de noi, de psihicul și fizicul nostru, să avem grijă de Planetă și de mediul înconjurător și să respectăm și ajutăm persoanele din jur pentru a trăi frumos și armonios.

„Ce să faci….. când ți-e teamă de greșeli” de Claire Freeland și Jacqueline Toner (recenzie)

Andreea Chirodea

Poate vă întrebați de ce am ales să fac o recenzie de carte, când puteam să fiu mult mai originală și să aleg orice altceva. Din punctul meu de vedere, recenzia unei cărți este mult mai bună de cât un proiect de lecție sau un interviu, deoarece îi îndemnăm și pe alții să citească și să se cultive, fiind probabil ceva nou. O carte te ajută să evoluezi mult mai bine și te învață și o lecție, atât pe tine ca și adult, cât și pe copilul căruia i-o citești. Putem spune că este o altă lume, total schimbată de ceea ce întâlnim în realitate.

O altă întrebare ar fi ,,De ce ai ales această carte?” sau „De ce consideri că este o carte demnă de educație civică”? Consider că această carte este una foarte bună atât pentru adulți cât și pentru copii, dacă ai timp să le explici pe înțelesul lor cartea. Este o carte minunată, care te învață că nu trebuie să fi copilul de elită, că nu e nici o catastrofă când mai clachezi și iei o notă mică la o dictare ori la un test, te învață cum să conviețuiești cu o greșeală și să îți dai seama că nu tot ceea ce se întâmplă la școală e un eșec.           

„GANDURILE STIMULATIVE ii pot ajuta pe oameni sa se simta mai bine. Cand se simt mai bine, oamenii sunt mai eficienti, se descurca mai bine, incearca din nou sau rezolva mai bine problemele. Dar gandurile vin si pleaca repede”.

Toată lumea greșește, toată lumea întâmpină probleme, dar faptul că le acceptăm și încercăm să conviețuim cu ele ne ajută foarte mult. Sunt exemple mari sau mai mici, de obstacole, cel mai mare fiind frica. De exemplu, mie îmi era frică să învăț să merg pe bicicletă fără roți ajutătoare, dar deja, majoritatea copiilor știau, iar din ambiția mea de a reuși să fac asta și să nu mă mai gândesc la faptul că voi greși, am învățat singură, pe când, dacă stăteam mereu cu frica de eșec, nici până în ziua de azi nu știam.

Sau un alt exemplu ar fi Cristofor Columb a gasit un pamant necunoscut in timp ce incerca sa ajunga in India pe alta ruta. Probabil ca s-a gandit: „Am incurcat-o rau de tot si regina Isabella o sa se infurie de-a binelea!” , dar totuși a descoperit un nou continent și exemplele pot continua.

Recomand cu încredere această carte, deoarece, după cum spuneam mai sus este una foarte care îi învață pe copii și părinți cum să facă față emoțiilor care se ascund în spatele fricii de a greși, folosind strategii și tehnici bazate pe principii cognitiv-comportamentale. Aceasta carte interactivă de auto-dezvoltare oferă resurse complete pentru a educa, a motiva și a-i ajuta pe copii să facă față greșelilor astfel încât să nu le fie frică să exploreze noi orizonturi!

Titlu: ,,Ce să faci….. când ți-e teamă de greșeli

Autor Claire A.B. Freeland, Jacqueline B. Toner

Anul publicării: 2016

Editura: Trei

Număr pagini: 96

CUPRINS

Introducere pentru parinti si educatori

Capitolul unu
Hai sa exploram!

Capitolul doi
Explorarea gandurilor si a sentimentelor

Capitolul trei
Nu e nicio catastrofa

Capitolul patru
Fereste te de alb sau negru!

Capitolul cinci
Ups, of, Fir-ar sa fie!

Capitolul sase
Explorarea esecului

Capitolul sapte
Cum sa te obisnuiesti cu greselile

Capitolul opt
Care sunt partile tale bune?

Capitolul noua
Poti s-o faci!

„Fiicele doctorului March” (film SUA, 2019) – recenzie

Andreea Pavel

Am decis să scriu acest articol despre filmul „ Fiicele doctorului March”, deoarece consider că aceste filme de epocă sunt o adevărată inspirație datorită intrigi pe care ți-o oferă, firul în sine al poveștii, modul în care trăiau oamenii în acele vremuri grele încercate de război, sărăcie, boala, însă trecând peste aceste aspecte nefaste, oamenii încercau să își ducă traiul într-un mod simplu și modest guvernat de iubire pentru semeni, pentru familie, spirit de loialitate, curaj, generozitate, patriotism, duse în multe cazuri la superlativ pentru a-și împlini în cele din urmă un așa zis destin.

„Fiicele doctorului March” este un film bazat pe romanul scriitoarei americane Louisa May Alcott, publicat inițial în două volume. Primul dintre ele „Little Women” (Micuțele Doamne) a apărut în anul 1868 iar cel de-al doilea „Good Wives”(Neveste Bune – din păcate netradus în limba română) în 1869. Filmul este la cea de-a doua ecranizare fiind lansat pe data de 25 decembrie 2019 (Statele Unite), purtând semnătura regizoarei Gretei Gerwig dovedindu-se o capodoperă cinematografică și din prisma distribuției fantastice și anume Saoirse Ronan, Timothée Chalamet, Florence Pugh, Emma Watson, Eliza Scanlen, Laura Dern, James Norton și Meryl Streep.

Pentru cei nefamiliarizați cu filmele de acest gen considerându-le banale din cauza vieții anoste pe care o duc personajele din cauza faptului că nu existau prea multe opțiuni de a-ți trai viața mai ales fiind femeie, vin cu o precizare și anume, chiar dacă modul nostru de a trai s-a schimbat fiind unul din ce în ce mai modern, ființa umană tinde să își împlinească aceleași țeluri de la începutul omenirii precum iubirea sub toate formele ei, nevoia de a te realiza pe plan profesional, nevoia de libertate, de impunere, de acceptare de către semeni. Acestea fiind zise, modul de a trai de acum și de atunci sunt extrem de asemănătoare însă curajul de atunci de a-ți exterioriza emoțiile, gândurile și ideile sunt demne de toată aprecierea noastră deoarece datorită acelor persoane care s-au făcut auzite la acea vreme, astăzi noi ne putem bucura de libertatea de a ne exprima orice emoție, gând sau idee.

Trecând peste toate aspectele aduse până acum în discuție și revenind la subiect, filmul „ Fiicele doctorului March”  răstălmăcește viața familiei March într-un du-te-vino temporal în perioada războiului civil. Tatăl March se află pe front în timp ce cele 4 fiice ale sale Meg, Beth, Jo și Amy își croiesc drumul în viață, observându-se trecerea de la stagiul de copilărie la stagiul maturității propriu-zise. Acestea sunt călăuzite de mama lor, Marmee March care le îndreaptă pe fete spre cauze nobile de generozitate și altruism atenționându-le să fie mereu unite dar și servitoarea, Hannah le poartă de grijă aceasta fiind mai mult o prietenă de familie. În vecini, în casa impunătoare de vis-à-vis locuiește Laurie, alături de bunicul său, bătrânul domn Lawrence. Mătușa Meryl Streep, joacă un rol important de asemenea în viața fetelor oferindu-le diferite oportunități.

Autoarea își conturează autobiografia cu caracter ficțional în jurul celor 4 surori, dându-le fiecăreia o personalitate aparte. Întâmplările vechi de trei ani vin în ajutorul transpunerii vieții fetelor de la inocență la maturitate. Meg este cea mai mare dintre surori aspirând la o viață mediocră, considerând viața de familie menirea sa. Filmul o urmărește în prim plan pe Jo, cea de-a doua soră, o domnișoară cu o fire vulcanică și brutal de sinceră, începându-și debutul de scriitoare dorind să se afirme într-o lume guvernată de bărbați opunându-se total destinului femeilor din acea vreme. Beth este sensibilă și fascinată de pian, mereu alături de surorile sale dând dovadă de o compasiune nemărginită, oferind tot ce îi stă în putere pentru ai ajuta pe alții. Amy, mezina familiei care se vede în umbra surorii sale Jo pe care totodată o idolatrizează aspiră la o viață diferită de restul surorilor sale, este pasionată de pictură, având un caracter puternic aceasta aspiră la o viață demnă de o adevărată doamnă, o educație pe măsură, visând să trăiască în lux.

Povestea celor 4 surori m-a impresionat prin gesturile nenumărate de altruism atât față de membrii familie cât și față de persoanele aflate în nevoie. În ziua de Crăciun acestea le oferă micul lor dejun doamnei Hummel și celor 5 copii ai săi care se înghesuiau într-un singur pat pentru a nu îngheța. Jo își vinde parul pentru a-și ajuta familia cu bani, Beth din nevoia sa de ai ajuta pe alții se îmbolnăvește de scarlatină. Consider că acest film poate fi valorificat ca un material important în ceea ce privește educația civică din care putem învăța atât din perspectiva unui copil cât și din cea a unui adult ce înseamnă generozitatea și compasiunea față de ceilalți dar și cât de mult contează ca familia să te sprijine în tot ceea ce faci indiferent de reușită sau eșec. Din acest film putem desprinde și că trebuie să ne depășim condiția umană fiind determinați și ambițioși în tot ce facem la fel ca Jo.

În concluzie filmul „ Fiicele doctorului March” este unul emoționant care ne subliniază faptul că nu avem nevoie de prea multe resurse financiare ca să fim fericiți însă iubirea pe care o purtăm față de cei apropiați și binele pe care îl facem semenilor noștri ne ajută să devenim persoane mai bune și ne oferă acea satisfacere sufletească și mentală că îndeplinim un rol important în viețile oamenilor cu care interacționăm astfel ajutându-i ne ajutăm pe noi înșine să evoluăm.

NU ezitați să vizionați acest film disponibil, pentru a vă stârni și mai tare curiozitatea vă atașez aici link-ul de la trailer-ul filmului:

„Redescoperirea” (documentar, Danemarca, 2019) – recenzie

Oana Tirluța

Filmul ,,Redescoperirea”, regizat de Phie Ambo, în Danemarca, în anul 2019, este publicat  pe platforma gratuită kinoteca.bloczero, aceasta fiind o librărie de filme documentare și resurse educaționale pe diverse teme și categorii de interese.

Am descoperit  acest film cu câteva zile în urmă, în timp ce îmi căutam materiale interactive pentru practică. Mi-a atras atenția denumirea acestuia, dar și imaginea care îl reprezenta. Este un film care se adresează cadrelor didactice, copiilor dar și părinților, având subtitrare în limba română. Fiind un film documentar, mi-a trezit interesul și l-am vizionat, iar în următoarele rânduri am să vă dau câteva indicii despre acesta.

În film este vorba despre un fost teren imobiliar aflat în Copenhaga, pus la dispoziția unui grup de 47 de copii,  însoțiți de o persoană matură, care îi ajuta în momentele critice sau pur și simplu era acolo pentru ei sprijinindu-i și ascultându-le ideile.

Ceea ce mi-a atras atenția a fost spațiul care este reluat în stăpânire de vegetația sălbatică, iar copiii au șansa de să descopere  natura exact așa cum este ea. Timp de 10 săptămâni copiii au avut parte de un program de școală alternativ, aceștia participând la activități inedite în mijlocul naturii. Au format echipe și au avut de îndeplinit mai multe sarcini, fiecare echipă în ritmul propriu. O sarcină interesantă este să își construiască fiecare echipă câte o căsuță din crengile copacilor, ei primind unelte necesare care să îi ajute la construire.

Două lucruri relevante care mi-au atras atenția în acest film sunt referitoare la atitudinea participanților de a proteja mediul și natura dar și la intrigile care au apărut între copii, deoarece, au fost echipe care distrugeau casele construite de ceilalți participanți, ei neavând nici o regulă impusă pe care  să o respecte la începerea acestui proiect; fapt ce a fost remarcat de una dintre echipe, propunând astfel, formularea unor reguli care să fie respectate de către toți membrii. Filmul are multe secvențe intersante, dar vă dau ocazia să îl vizionați, dacă vi-am stârnit curiozitatea.

Din punctul meu de vedere, acest film este potrivit pentru a fi prezentat copiilor la ora de educație civică, deoarece prezintă un proiect care include informații despre acțiunea de protecție a mediului și despre rolul educației ecologie care se concentrează pe modelarea viitorului membru al societății,  pentru a-l incita la participare și a-l face conștient de faptul că, viața generațiilor  viitoare depinde într-o mare măsură de obțiunile sale.

De asemenea, prin intermediul acestui film putem sesiza nevoia unor reguli bine definite, pentru a putea conviețui împreună în societate, sau chiar în natură în cazul copiilor din filmul prezentat, fiind pus accentul pe realitatea în care se desfășoară activitatea și fiind nevoie de integrare și de adaptare la condiții nemaiîntâlnite de către protagoniști. Un lucru esențial despre acest film este legat de faptul că face parte din catalogul de resurse al proiectului ,,Verde în față”, organizat de Asociația  Bloc Zero în parteneriat cu Asociația Mai Mult Verde, cu susținerea HeidelbergCement România.

„Charlie și fabrica de ciocolată” de Roald Dahl (recenzie)

Alexandra Lup

Romanul “Charlie și fabrica de ciocolată”, scris de Roal Dahl, dezvăluie o poveste foarte interesantă, plină de magie. Publicat inițial în 1964, acesta a cunoscut succesul până în zilele nostre. Prin creativitate și multă imaginație , autorul a ajuns unul dintre cei mai de succes scriitori pentru copii.

Am ales acestă carte deoarece, mi-a plăcut mult valoarea morală a acesteia. Roald Dahl ilustrează prin ea mai multe tipuri de comportamente neadecvate ale copiilor, dar pe de altă parte ilustrează valori precum bunătatea, ascultarea și respectul .

Mi-a plăcut personajul Willy Wonka, inventatorul fabricii, care este foarte complex și misterios. Acesta oferă cinci bilete aurii, prin care le va da câștigătorilor, ocazia de a vizita fabrica sa și de a afla rețetele secrete ale dulciurilor sale. El caută un copil înțelept și bun căruia să îi poată oferi fabrica, fără a dezvălui acest secret până la finalul călătoriei.

Consider că această carte este potrivită pentru educația civică deoarece, ea prezintă mai multe tipuri de comportamente, dar și consecințele acestora. Pe parcursul călătoriei  îi veți întâlni pe cei cinci copii, care vor vizita celebra fabrică. Fiecare dintre ei reprezintă un exemplu pozitiv sau negativ de comportament. Veți face cunoștință cu Augustus copilul neascultător, care mănâncă mereu. Veruca este fetița răsfățată, care crede că totul i se cuvine. Violet este fetița care mestecă mereu gumă și nu are bunele maniere. Mike este un băiat leneș, care petrece prea mult timp în fața televizorului. Printre aceste personaje îl veți întâlni pe Charlie, ultimul câștigător al biletelor de aur pentru vizitarea celei mai mari fabrici de ciocolată din lume.

M-a impresionat povestea băiețelului Charlie, care locuia cu cei 4 bunici și  părinții săi într-o locuință sărăcăcioasă. În ciuda greutăților, acesta își păstrează sufletul curat, prin iubirea și ascultarea, pe care le oferea familiei. El iubea mult ciocolata, dar nu își permitea să  o mănânce  decât o dată pe an , de ziua lui.

Charlie le oferă copiilor un exemplu de bunătate și curaj. Pe tot parcursul călătoriei sale acesta dă dovadă de bune maniere. El respectă deciziile inventatorului și îi ascultă indicațiile, fapt ce îi va aduce și o recompensa cea mare: fabrica de ciocolată. Charlie rămâne la fel de bun și respectuos chiar dacă a devenit bogat. Acesta nu renunță la familia sa pentru fabrică, ba chiar este dispus să renunțe la aceasta și să își îngrijească familia în continuare. Consider că a avea principii este foarte important, iar copiii ar trebui să învețe acest lucru cât mai devreme. Asemenea lui Charlie, cititorii vor învăța să ofere bunătate mereu și nu doar pentru anumite beneficii.

Menirea acestei cărți de a dezvălui atât valori morale cât și exemplele negative de comportamente precum lăcomia și răutatea. Moralitatea și umorul , împletite cu misterul îi oferă acestei cărți originalitatea.

„Charlie și fabrica de ciocolată” este o carte potrivită pentru educația civică deoarece, oferă cititorilor mai multe lecții de viață. Cele mai importante fiind respectul, iubirea față de familie și bunătatea.

Vă invit să citiți această carte. Ea este potrivită pentru orice vârstă, oferind și lecții de viață pentru adulți, prin părinții celor cinci câștigători.

Bibliografie:

Dahl, R. (2005 ). Charlie și fabrica de ciocolată. București: Editura RAO

„Minus 25 de grade” (film SUA, 2006)

Larisa Țic

Am ales să vorbesc despre filmul „Minus 25 grade”, este vorba despre temuta iarnă din Antarctica care se apropie. Un film bazat pe fapte reale. O echipă de exploratori și oameni de știință pornesc într-o misiune de cercetare. Ghidul de supraviețuire Jerry Shepard, cel mai bun prieten al său, cartograful Cooper și geologul Davis reușesc să scape la mustață de un accident fatal mulțumită echipei lor de opt câini husky, de sanie excepționali. Obligați să părăsească zona, oamenii trebuie să-i lase pe câinii îndrăgiți în urmă, în vântul înghețat, cu promisiunea că se vor întoarce după ei. Dar se apropie cea mai mare furtună, furtuna secolului, și toate mijloacele de transport sunt suspendate, astfel câinii rămân izolați. Acum curajoșii și inteligenții câini – printre care nobila conducătoare a haitei, Maya, rebelul Shorty și tânărul lider în devenire Max – luptă pentru a supraviețui celei mai necruțătoare ierni de pe planetă. Cu inima  strănsă, Jerry poenește o misiune de salvare ce pare imposibilă, ajutat de frumoasa pilot cu drag de aventura, pe nume Katie. Uniți de prietenie și legături de familie, oamenii și câinii fac o călătorie remarcabilă de rezistența și credința pentru a se regăsi unii pe alții, în acest tinut spectaculos și periculos.

O poveste încântătoare de acțiune și aventură, despre prietenie și loialitate și despre tenacitatea și speranța care dau naștere uneia dintre cele mai frumoase povești de supraviețuire din toate timpurile. Filmul oferă adrenalină la maxim, situații limită și momente în care cei mai sensibili pot plânge cu adevărat.

Este un film de aventură și acțiune destinat atât copiilor cât și adulților. Vi-l recomand din tot sufletul să vă uitați la el.

Cred că este bun și pentru ora de educație civică, la nivelul primar unde l-am putea urmări cu copiii iar apoi să tragem concluzile din el. Ne învață să fim loiali și să ne ținem de promisiuni atunci când le facem. În film putem observa o prietenie sinceră și adevărată care s-a bazat pe încredere și sinceritate.

O relație de prietenie este legată de sentimente pure de iubire necondiționată, sentimente puternice și legături speciale între două sau mai multe persoane. Relația afectivă de prietenie este greu de explicat în cuvinte.

„Prietenia îndoiește bucuriile și înjumătățește necazurile” – Francis Bacon

„Steluțe pe pământ” (film India, 2007) – recenzie

Patricia Marușca

Pe vremea când eram în liceu îmi aduc perfect aminte și acum, cum un profesor ne-a uimit cu acest film pe care acum vi-l recomand cu încredere și dumneavoastră! Filmul se numește ,,Taare zameen par”, acesta fiind un film indian, iar numele filmului tradus în română este: ,,Steluțe pe pământ”. Filmul a fost publicat în anul 2007 în luna decembrie, avându-l ca scriitor pe Amole Gupte și producător pe Aamir Khan, iar în rolurile principale ale filmului au jucat: Darshell Safary (Ishaan Awasthi), Aamir Khan (Ram Shankar), Sachet Engineer (Yohan Awasthi), Tisca Chopra (Maya Awasthi) și Vipin Sharma (Nandkishore Awasthi). Filmul se adresează în special părinților, educatorilor, pedagogilor și copiilor având o morală importantă din care cu toții avem de învățat. Genul filmului este muzical, dramă și educativ.

Vă provoc pe toți să vizionați acest film care se găsește subtitrat și pe youtube, fiind plin de emoție, de suspans și vă pot garanta că nu veți regreta. Din punctul meu de vedere filmul ,,Steluțe pe pământ” este potrivit pentru educația civică având la bază solidaritatea, acceptarea, relațiile dintre părinte-copil și elev-profesor. În film este vorba despre o familie cu doi copii, copilul cel mare fiind printre primii din clasă la învățătură, iar cel mic (Ishaan) un copil de 9 ani care suferă de dislexie. Ishaan ajunge să repete clasa a III-a fiindcă nimeni nu-l înțelegea și toată lumea considera că are probleme de comportament. Imaginea tatălui său se reflectă în multe dintre familiile din ziua de azi care nu acceptă să creadă faptul că au un copil cu dizabilități, considerând că este perfect normal, dar și prin faptul că mulți părinți își îndrumă copiii spre lucruri care le aduc satisfacție lor și mai puțin copiilor. Ishaan se lovește la școală de comportamentul și modul de predare inadecvat al profesorilor, aceștia recurgând la vorbe jignitoare și lăsându-l repetent, fapt ce i-a determinat pe părinții săi să-l trimită la școala de corecție, unde îl întâlnește pe Ram Shankar (profesor de desen) care reprezintă profesorul modern de azi, descoperindu-i adevărata valoare a copilului și reușind să își dea seama într-un final că acesta suferă de dislexie. Profesorul împreună cu Ishaan ne demonstrează o adevărată relație de prietenie și solidaritate din care noi profesorii, părinții, elevii și viitoare cadre didactice avem multe lucruri de învățat, cum ar fi: să avem răbdare, să iubim, să respectăm și în ultimul rând să valorificăm ceea ce avem lângă noi.

Nu ratați să vizionați acest film și să aflați povestea uimitoare a lui Ishaan, care pe mine m-a emoționant și surprins până la lacrimi și vreau să cred că încă mai sunt astfel de persoane printre noi cu o dorință imensă de a ajuta și sprijini pe cei neputincioși!

Aici vă atașez link-ul de la trailer-ul filmului: https://www.youtube.com/watch?v=NyHpHF2AZuU .

 Și tot aici vă atașez link-ul pe care puteți să vizionați acest film subtitrat în română: https://www.youtube.com/watch?v=9F7DcT_xPRM .