Roxana Grigoraș
„Toți suntem genii. Însă dacă judecăm un pește după abilitatea sa de a se urca în copaci, el va trăi toată viața cu impresia că nu este deștept.”
În momentul de față ne aflăm într-o epocă în care schimbările și evoluția lumii se desfășoară într-un interval foarte scurt și într-un ritm foarte accelerat, ceea ce ne determină pe noi ca oameni să cunoaștem și să comunicăm cu diferite persoane pe care le întâlnim în viața de zi cu zi și mai mult decât atât să le acceptăm exact așa cum sunt ele, fără a le judeca.
Alegerea de a citi și prezenta această carte:”Ca peștele în copac” nu a fost una întâmplătoare deoarece aceasta poate fi implementată și discutată la disciplina Educație civică deoarece elevul este ”o plastilină” ce se poate modela cu ușurință spre tainele învățării, dar nu pentru lumea de azi, ci pentru adaptarea lor pe când vor fi mari. Pentru a înțelege mai bine la ce ma refer dragă cititorule, această carte vine cu o paletă diversificată de a descoperi cum se manifestă anumite valori și norme morale în tipologia societății.
Toată acțiunea cărții se centrează în jurul unei fetițe pe nume Ally care, din păcate, avea o tulburare la citit – mai exact dislexia, manifestată prin incapacitatea de a recunoaşte literele, de a le potrivi în cuvinte şi apoi în propoziţii.
Ceea ce m-a atras cel mai tare să citesc această carte a fost în primul rând mesajul autoarei notat pe prima pagină a cărții și anume : ,,Profesorilor… pentru că ei pun copilul înaintea elevului, ne amintesc că toți avem daruri speciale de oferit lumii, ne învață că este mai important să te lupți decât să te conformezi. Și copiilor….pentru că ei găsesc curajul să învingă dificultățile vieții, indiferent care ar fi acestea. Voi sunteți eroi. Cartea aceasta este pentru voi”, un mesaj foarte emoționant care ar trebui retrăit și pus în practică atât de cadrele didactice care pășesc pragul sălii de clasă, cât și pentru elevi.
„Ca peștele în copac” te impresionează de la primele pagini citite, deoarece o avem în centrul acțiunii pe Ally o fetiță de clasa a VI-a care încearcă din răsputeri să fie la fel ca și ceilalți colegi, să se integreze și să treacă peste această barieră pe care o are din cauza cititului, iar pe de altă parte datorită modului în care ea este conștientă de ceea ce nu știe și se autocaracterizează : „Cititul este pentru mine ca atunci când scap un lucru şi degetele mele se reped să-l prindă şi chiar când cred că am reuşit, îmi dau seama că nu”. Datorită acestui început este aproape imposibil să nu intri în pielea acestui personaj și să încerci să îți dai seama de sentimentele pe care le trăiește aceasta.
Un alt aspect care mi-a plăcut foarte mult la această carte a fost modul în care profesorul ei, Daniels, a încercat după ore să o ajute pe Ally cu problema pe care ea o avea. De remarcat este faptul că, totuși acesta reușește să-i vadă potențialul și o încurajează în toate lucrurile pe care le face fără a o critica.
Este imposibil ca pe parcursul cufundării în mizeul cărții să nu îți pui anumite întrebări legate de viață și cumva să te reechilibrezi si să te focusezi pe ce este cu adevărat important în viață. Pe măsură ce creștem devenim tot mai cinici, mai individualiști și mai răi și în acel moment pierdem acel ”ceva” pe care-l au copiii în incocența lor, vorbesc acum despre acea curiozitate pură lipsită de orice gram de răutate.
Îți las aici un mic fragment din carte dragul meu cititor, pentru a-ți sugera la ce mă refer, dar este foarte posibil ca să fie nevoie să citești întreaga carte pentru a înțelege substratul ideilor și concepțiile prezentate mai sus. Iată citatul: ,, În mintea mea rulează un film în care piesele de șah prin viață. Se pot plimba pe tablă de capul lor și sunt bucuroase că nu-i nevoie să mai aștepte să vină cineva să le ridice și să le mute. Le înțeleg ușurarea că sunt în stare să facă singure ceva.”
Cartea este ușor de citit de către copii, are scrisul suficient de mare și de aerisit, iar frazele sunt suficient de scurte astfel încât aceștia să poată urmări și înțelege șirul ideilor. Mai mult decât atât, consider că este o carte care ar trebui citită atât de profesori cât și de elevi, deoarece are foarte multe lucruri de învățat și le poate insufla o multitudine de calități precum: bunătate, încrederea, empatia, înțelegerea, acceptarea, răbdarea, responsabilitatea și lista poate continua la nesfârșit. Mai multe nu aș dori să dezvălui despre carte, căci simt că aș lua prea mult din magia ei, dar dacă recenzia mea de până acum nu te-a convins să citești „Ca peștele în copac”, te provoc să citești această carte și să îmi spui ce ai scrie tu în plus.