Elena Prutean (studentă anul III, Pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Pentru a realiza materialele anterioare am avut în vedere spiritul moral și civic descoperit în societate la unele persoane, lucru care m-a inspirat să creez povestea „Balul broscuțelor”, totodată având la bază câteva competențe specifice de la clasa a-IV-a, precum:
2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni;
2.2. Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană;
3.1. Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru.

Suntem prezenți la concursul anual „Balul broscuțelor” din Oakville. Frogy este împreună cu mama sa la festivitatea de deschidere, toată broscărimea este prezentă și ascultă cu interes discursul primarului.
– Bine ați venit la noi pe baltă! zise primarul brotacilor. Avem pentru brotăceii noștri scumpi: un loc de joacă amenajat spre capătul bălții cu multe saltele din frunzele nuferilor, flori de diferite culori pentru realizarea coronițelor pentru broscuțe, săculeți pentru broscoii participanți la concursul de săritură și multe jocuri cu premii atractive la sfârșitul balului. Invităm toți brotăceii să participe la concursurile organizate de noi! Cel mai important lucru, să nu uitați să fiți fairplay cu cei care participă la același joc cu voi, zise în cele din urmă primarul.
-Pe bune mami, vreau să particip cu Oacky, Mormoloc, Bondocel și Slinosul la concursul de săritură! Pot? Îmi dai voie? Participă foarte mulți colegi din grupa mea la concurs, zise Frogy.
-Sunt de acord! zise mama încântată de dorința brotacului său. La noi pe lac este o adevărată tradiție de a participa la diferite concursuri organizate de cei din comunitate. Tatăl tău, Ochilă, a ieșit învingător de multe ori în decursul anilor la acest concurs, este un brotac pe cinste, nu de puține ori a salvat câte un broscoi epuizat de la competiție pentru a termina cu bine întrecerea.
-Mulțumesc, mama! zise Frogy, voi duce tradiția mai departe, voi ieși învingător.
Frogy se apropie de grupul de broscoi în timp ce aceștia își făceau încălzirea. Bondocel, auzise discuția dintre Frogy și mama sa, se întoarce și se oprește în loc:
-Bine, tu…. Frogy, vrei să participi la concurs? Îți dai seama că nu ești în stare să participi cu noi în competiție, suntem mult mai buni decât tine! râde în hohote Bondocel. În principal, la un concurs nu fac față cei care stau pe lângă părinți și nu sunt învățați nicicum cu antrenamentele solicitante.
– Poți să rămâi cu doamna Ochilă și să faci în continuare patiserii, că sunt delicioase! De ce să participi când nu ești pregătit? Ți se pare ok? Noi, cei din echipa de polo suntem cei mai în măsură să concurăm, spune hotărât Oacky.
Doamna Ochilă își lipi puiul de ea, îl mângâie, îl sărută și îi soptește:
-Tu să nu fii niciodată ca ei! Vor deveni niște namile fără creier!
Gașca voioasă se îndepărtă de familia brotacilor, în hohote și chicoteli. Apropiindu-se de locul în care se distribuie sacii pentru sărituri, observară că mai este un candidat. Supraveghetorul întrecerii îi cheamă și îi roagă să mai coopteze un concurent deoarece sacii din anul acesta sunt duplex, vor lucra în echipă, vor sări în același moment, se vor susține unul pe celălalt pentru a ajunge cu bine la finish.
-Ce ne facem? Vrem să participăm cu toții, nu? zise Mormoloc privind către Oacky.
– Era frumos din partea noastră să fim de acord cu propunerea făcută de Frogy! Nu trebuia să râdem de el, să îl facem de râs în fața tuturor cunoscuților săi, spuse cu privirea în jos Bondocel.
– Ai dreptate, dar acum este prea târziu! aprobă Mormoloc.
– Mergem să ne cerem scuze? Așa ar fi corect să procedăm, să nu fim arătați cu degetul de comunitatea noastră, zise Bondocel. Porniră toți patru în direcția familei de brotaci Ochilă.
-Știi…, am greșit mult față de tine, Frogy! pronunțară la unison broscoii. Am dori să te avem co-echipier și să participi și tu cu noi la concurs, chiar dacă nu ești antrenat! Ce zici? Ești de acord? Te rugăm!!!
Frogy își privește mama. Aceasta înclină capul pentru a urmări reacția lui Frogy. Deodată, îi apar în privire mii și mii de steluțe, zâmbetul său se întinde până la urechi.
-Normal că vreau să particip, îmi doresc să și câștig, totodată! Motiv pentru care am să vă iert, se pronunță hotărât Frogy, cu privirea tăioasă spre grupul de brotaci.
-Haideți, să pornim, că întârziem la concurs! Ce mai așteptați? declară Frogy.
Spre surprinderea tuturor concurenților, echipa sacului albastru din care făcea parte Frogy și Bondocel ajunseră primii la finish, dar au avut timp să observe că echipa sacului galben căzu și un brotăcel nu se mai putea ridica. Luară decizia rapidă de a-și ajuta colegii, astfel și-au aruncat o privire după care au abandonat sacul și au pornit într-acolo. Mormoloc plângea; era lovit și zgârâiat pe față, se împiedicase de o piatră, își sparse o lentilă de la ochelari, nemaivăzând deloc cu un ochi.
-Vino!! Ridică-te!! Te ajut eu, îi spuse Frogy, așa se ajută prietenii, până la final, nu rămâne nimeni pe traseu! Te sprijini de mine, rămâi lângă Slinosul și se va alătura și Mormoloc, facem echipă până la finish.
Brotăceii au pornit încet, cu grijă, iar când au ajuns la finish au fost întâmpinați de un ropot de aplauze.
-Felicitări!! Așa se procedează, acesta este spiritul civic, afirmă primarul. Echipa sacului albastru a dat dovadă de altruism! Îi poftesc în față să le înmânez medaliile! Veniți, dragilor, la mine, este o onoare să vă avem în comunitatea noastră!
– Se vede că aparții familiei Ochilă, Frogy! Pe vremea noastră, tatăl tău a fost cel mai viteaz candidat în toate concursurile, întotdeauna își ajuta camarazii- cu siguranță v-a povestit multe întâmplări adevărate- ești vrednic de numele său, cu educația primită de la părinții tăi, vei deveni un broscoi de toată cinstea.
Familia Ochilă porniră spre casă cu prima medalie a lui Frogy. Cineva era foarte încântat! Oare cine?