Alina Butaș
.jpg)
”Într-o şcoală de la marginea unui oraş, era un profesor foarte iubit de copii. Totdeauna, domnul profesor avea grijă de toţi elevii, încercând să-i înveţe cât mai multe. Dar, într-o zi, copiii au observat că unul dintre colegii lor fură şi l-au pârât imediat profesorului. Acesta, însă, nu l-a pedepsit pe făptaş. După câteva zile, hoţul a furat iar, dar a fost prins imediat. Nici de această dată, domnul profesor nu l-a pedepsit. Când acelaşi lucru s-a întâmplat şi a treia oară, câţiva băieţi s-au dus la profesor să se plângă şi i-au spus:
– Acest coleg al nostru fură mereu. Nu este bine ceea ce se întâmplă şi vă rugăm să-l daţi imediat afară din şcoală, altfel plecăm noi.
– N-am să-l dau afară. Dacă vreţi, puteţi pleca toţi ceilalţi, dar el rămâne.
– Domnule profesor, dar cum este posibil să renunţaţi atât de uşor la noi toţi, care v-am ascultat mereu?
Privindu-i cu blândeţe, profesorul le-a explicat elevilor săi, atât de miraţi de această neaşteptată situaţie:
– Voi ştiţi, deja, ce e bine şi ce e rău. Dacă aţi pleca în lume, cu siguranţă că aţi şti cum să vă purtaţi, nici nu mă îndoiesc! Dacă, însă, el ar pleca de aici, dintre noi, ce ar face? Asta de ce nu v-aţi întrebat? De ce v-aţi gândit doar la voi? Credeţi că dacă o să-l dau afară, va fi mai bun? Dacă aici, între noi, el nu ştie cum e bine să te porţi, ce va face el în lume? Aşa că, indiferent dacă voi rămâneţi sau plecaţi, el va sta în continuare aici, iar eu voi avea grijă să se schimbe şi să devină un om bun. Iar atunci când va dori şi el acest lucru, cu siguranţă că dintr-un hoţ ocolit de colegi, va deveni un copil apreciat şi iubit de toţi cei din jurul său.
Când a aflat despre cele petrecute, impresionat de bunătatea profesorului său, băieţelul care până atunci furase şi le pricinuise atâtea necazuri celor din jurul său a promis că se lasă de furat. Şi s-a ţinut de cuvânt, fiindcă, aşa cum spusese şi domnul profesor, de data aceasta EL era cel care dorea din tot sufletul să fie mai bun”.
Povestea sus menționată poate fi folosită în cadrul orei de educație civică facilitând o temă esențială precum: manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din mediul cunoscut.
Dobândirea calităților și valorilor morale pentru a trăi în armonie cu ceilalți prin puterea exemplului, reprezintă un proces în curs de dezvoltare, pe tot parcursul vieții, dar se știe că, având aceste calități cât mai devreme posibil, vom avea parte de un start bun în copilărie, adolescență și apoi ca adulți. Cadrele didactice reprezintă modele de comportament pentru elevi, aceștia învață încă de la primele experiențe școlare să acorde atenție la ceea ce zic și în special la ceea ce fac educatorii.
Atitudinea cadrului didactic din poveste oferă un exemplu model elevilor în relaționarea social-comportamentală. Consider că este nevoie de o gândire pozitivă pentru a oferi o direcție pozitivă, din postura de exemplu de urmat, analizând consecințele pe termen lung, mediu și scurt. Cadrul nostru didactic oferă aprecieri elevilor care au dobândit deja abilitățile necesare discernământului între bine și rău, dar în același timp își menține atitudinea blândă, grijulie, lipsită de critică față de cel care încă mai are nevoie de îndrumarea sa.
Se spune că una dintre cele mai frecvente cauze ale conflictului este determinată de faptul că persoanele aflate în conflict nu înțeleg, nu reușesc să empatizeze cu persoananele cu care se află în conflict pentru că nu conștientizează nevoia înțelegerii perspectivei acelei persoane.
Propun așadar să vorbim copiilor despre importanța empatiei, despre capacitatea de a vedea perspectiva celuilal,t oferind înțelegere și un mediu sigur în care acesta să-și manifeste dorința de îmbunătățire. E bine de știut că relațiile sunt realizabile prin conexiune emoțională, în concordanță cu respectul pentru noi ca ființe umane, cu nevoile noastre de protecție, suport și iubire necondiționată.
Se pot adresa întrebări la final:
Cum v-ați simți dacă ați fi hoțul din poveste?
De ce credeți că pedeapsa nu este folositoare?
Ce ați face diferit?
Ce caracteristici are un coleg empatic?
Ce eforturi faceți pentru a-i accepta pe cei din jurul vostru?
Care este ideea cu care ați rămas în urma discuțiilor noastre?
Dorința mea este de a dezvolta elevilor valori sănătoase de care să se folosească întreaga viață iar această poveste propusă vine cu beneficii în acest scop:
- Dezvoltă empatia;
- Se induce sentimentul de apartenență socială;
- Se concentrează pe exemple pozitive;
- Evită critica și judecata;
- Intrigă introspecția;
- Creează un climat potrivit de dezvoltare a relațiilor sănătoase atât între elevi cât și între elevi și cadru didactic.
Un articol excelent, o pledoarie pentru o educaţie care să aibă ca fundament empatia. Felicitări autoarei!