Daiana Petrușan

Revista presei

„În vreme de război”[1]

Au trecut două săptămâni de când pacea mondială a fost tulburată, Vladimir Putin declarând război Ucrainei. Câteva orașe din Ucraina au fost distruse și cucerite de armata rusă. Au fost atacați civili și convoaie, au fost bombardate școli, dar și spitale, printre care și o maternitate din Mariupol, unde mai multe femei însărcinate au fost rănite, iar trei civili, printre care și un copil au fost uciși. Vladimir Zelenskiy, președintele Ucrainei, apreciat ca fiind un adevărat lider pentru patria sa, i-a acuzat pe militarii ruși că au provocat o catastrofă umanitară: „Inima mi-e frântă din cauza a ceea ce ocupanții au făcut orașelor noastre, țării noastre”, a declarat el, conform BBC. Liderul rus dovedește un comportament mai mult decât imoral odată cu distrugerile școlilor și spitalelor atacând mame și copii nevinovați.

https://www.cotidianul.ro/wp-content/uploads/2022/03/09/maternitate-Ucraina-1000x600.png

Românii – un popor altruist[2]

Din momentul în care Rusia a declarat război Ucrainei atacând orașe precum Kiev, Odesa, Harkov, locuitorii din aceste zone au fost nevoiți să-și părăsească locuințele, iar majoritatea s-a îndreptat spre România sau Republica Moldova.

Din primele clipe ale acestei perioade dure pentru ucrainieni, românii s-au dovedit a fi empatici și solidari față de aceștia, fiind dispuși să ajute cu absolut orice. Vămile au fost împânzite de români cu suflet mare, care i-au așteptat pe refugiați cu mâncare, apă, ceaiuri, pături și un zâmbet de îmbărbătare. Hotelurile, dar și persoanele fizice și-au pus la dispoziție camerele pentru a le oferi acestora cazare și mâncare caldă. S-au mobilizat autoritățile române, dar mai ales oamenii simpli, care au forrmat grupuri de voluntari și au sărit în ajutorul vecinilor ucrainieni. S-au organizat chiar și grupuri pe rețelele de socializare, cu scopul de a se aduna bani, alimente, medicamente, îmbrăcăminte care să acopere o perioadă mai lungă. Totodată, ultimele informații arată că elevii sunt primiți cu prietenie și căldură să învețe în școlile și grădinițele românești.

Desigur că și noi avem „cârcotașii” noștri, care consideră că o implicare prea mare din partea noastră în acest război ar putea avea consecințe nefaste asupra poporului român. Tot ei consideră deplasată această mobilizare a noastră de a oferi ajutor și contraargumentează acest altruism cu situația numeroaselor familii din țară care trăiesc în sărăcie – or, aici este evident faptul că vorbim despre două situații total diferite: ucrainienii și-au părăsit țara involuntar, de teama războiului! Alții pun la îndoială faptul că ucrainienii ar face la fel pentru noi; – prin urmare, fiecare acționează după cum consideră de cuviință și după posibilitățile proprii. Aceasta ar putea constitui o lecție de viață, care să ne facă pe fiecare să fim mai buni cu cei nevoiași din țara noastră, după ce perioada critică va dispărea.

Ultima zi de restricții, întâia zi de stat la coadă [3]

Prima dată, starea de alertă în România a fost instituită pe 15 mai 2020, la terminarea stării de urgență, iar de atunci a fost prelungită succesiv, în fiecare lună. După o lungă perioadă plină cu restricții, „petrecută” alături de Covid-19, în data de 9 martie 2022 așteptarea a luat sfârșit, iar mare parte din restricții au dispărut sau au rămas cu titlul de „recomandare”. Mult așteptata zi de eliminare a restricțiilor, deși se preconiza a fi una cu restaurante și pub-uri pline, s-a dovedit a fi una cu benzinării pline. Din cauza unui fake news care a devenit viral pe rețelele de socializare, o stație Mol din Beiuș (jud. BH) a ridicat carburantul la un preț record, fapt ce a provocat panică în rândul șoferilor, aceștia formând cozi imense la stațiile de carburant din toată țara. Oamenii au reacționat la primul impuls urmând efectul de turmă și bazându-se pe informații din surse nesigure și neverificate. O zi mai târziu, benzinăria din Beiuș a fost amendată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) și obligată să vândă la prețul anterior. „În multe din aceste situaţii constatate de ANPC s-a constatat faptul că stocuri preexistente, care aveau o anumită valoare la vânzare, au fost comercializate la preţuri mai mari. Repet, era vorba de stocuri preexistente, nu de noi stocuri de carburant”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.[4]

Experți în a face haz de necaz, românii au dovedit și de această dată o creativitate aparte, astfel că rețelele sociale au fost împânzite de glume și ironizări legat de acest subiect. Mai jos, câteva dintre cele mai amuzante: