Rebeca Pontoș
Povestea “Fata babei și fata moșneagului” scrisă de Ion Creangă reprezintă una din operele literare scrise pentru copii prin care personajele pot inspira un exemplu bun sau mai puțin bun de urmat.
După cum știm, în poveste este vorba despre o babă și un moș care aveau amândoi câte o fată. Mergând să-și încerce norocul în lume, fata moșneagului a dat dovadă de multă bunătate, îngăduință și hărnicie, pe când fata babei nu a făcut altceva decât să arate exact opusul atitudinii celeilalte fete. Bineînțeles, după faptă și răsplată! Fata moșneagului a fost răsplătită la rândul ei de către toți cei care au beneficiat de ajutorul și bunăvoința fetei (pomul, cuptorul, fântâna și cățelușa). Nu la fel putem spune însă despre fata babei. Din cauză că nu și-a arătat mila pentru cei aflați la greu, a primit exact ceea ce merita: ignoranță și indiferență. Cele două personaje redau ideal contrastul dintre bine și rău.
Povestea lui Ion Creangă mizează pe o morală destul de simplă: dacă eşti bun şi cinstit, vei avea numai de câştigat, dacă însă te împiedici în propria mândrie şi răutate, vei sfârşi umilit şi înfrânt. Această poveste reprezintă cu siguranță o sursă de inspirație pentru copii, cu fapte, întâmplări și personaje de la care au ce învăța. De exemplu, cele patru elemente întâlnite în poveste (pomul, cuptorul, fântâna și cățelușa) sunt simboluri ale celor pe care îi întâlnim în viața de zi cu zi, iar scopul celor două fete era să-și dobândească anumite virtuți prin ajutorul pe care-l ofereau: să fie bune, să arate dăruire, generozitate, milă, să nu treacă cu indiferență, ș.a.m.d..
De aici copiii pot învăța la ora de educație civică ce înseamnă să fii cu adevărat un om bun, să fii o persoană valoroasă și plină de dăruire pentru cei din jur.
Prezentându-le copiilor această poveste (despre care cu sigurantă au auzit, dar în alt context), ei pot reflecta asupra modului de comportare a personajelor și asupra valorii morale a întâmplărilor, deducând la urmă cât de important e să fim cu adevărat oameni.