(articol scris de Joe Heim în The Washington Post în 2 martie 2021; articolul original se află la adresa https://www.washingtonpost.com/education/civics-social-studies-education-plan/2021/03/01/e245e34a-747f-11eb-9537-496158cc5fd9_story.html)
Au fost 12 luni rele pentru practicarea civismului în America. Capitoliul a fost atacat de huligani. A existat un presupus complot pentru răpirea unui guvernator de stat. S-au făcut afirmații false despre fraudă electorală pe scară largă. Au fost proteste violente pe străzi. S-au făcut amenințări cu moartea împotriva funcționarilor din sănătatea publică. Și a existat un baraj nesfârșit de furie și dezinformare pe rețelele sociale îndreptate către și de către politicieni, lideri, experți și o populație din ce în ce mai supărată și frustrată. Iar pe măsură ce bătăliile au ajuns la apogeu, încrederea în instituții – guvern, mass-media, lege – a scăzut. Deci, cum am ajuns aici? Și cum ieșim?
Pentru mulți observatori în detaliu, o linie directă poate fi trasă între criza civică de astăzi și îndelungatul eșec de a preda în mod adecvat noțiuni despre formele de conducere din America, despre istorie și responsabilitate civică. S-a preferat punerea accentului pe lărgimea câmpului de informații, nu pe aprofundarea lor, spun aceștia, iar costul este o formă de a fi cetățean care ignoră lucrurile și munca necesare pentru a susține o democrație.
Acum, o colecție diversă de reprezentanți ai mediului academic, istorici, profesori, administratori școlari și lideri în educația publică propune o revizuire a modului în care educația civică și istoria sunt predate elevilor americani din învățământul preuniversitar și solicită o investiție masivă de fonduri, formarea cadrelor didactice și dezvoltarea curriculumului pentru a ajuta la realizarea acestui lucru.
Inițiativa „Educating for American Democracy” (EAD) va lansa marți (2 martie, n.n) un raport de 36 de pagini și, alături de acesta, o foaie de parcurs de 39 de pagini, prezentând îndrumări extinse pentru îmbunătățirea și reinventarea predării studiilor sociale, a istoriei și civismului și apoi implementarea acestor lucruri în următorul deceniu.
Diagnosticul parteneriatului este urgent și nesigur.
„Educația civică și felul în care se studiază istoria s-a erodat în SUA în ultimii cincizeci de ani, iar oportunitățile de a învăța despre aceste domenii sunt distribuite inechitabil”, se arată în raport. „O proporție periculos de mică a publicului înțelege și are încredere în instituțiile noastre democratice. Există o majoritate formată din analfabeți funcțional cu privire la principiile și formele noastre constituționale. Relativa neglijare a educației civice din ultima jumătate a secolului trecut – o perioadă de schimbări puternice, de altfel – este o cauză importantă a disfuncției noastre civice și politice”.
Munca la acest raport a început în urmă cu doi ani, cu subvenții de 650.000 de dolari din partea Departamentului de Educație și de la Fondul Național pentru Științe Umaniste (National Endowment for the Humanities) pentru crearea unui plan care să abordeze ceea ce unii au descris ca fiind o problemă existențială pentru țară. Subvenția a fost mărită ulterior la 1,1 milioane de dolari. Peste 300 de persoane cu experiență la toate nivelurile de educație civică, științe politice și studii sociale au contribuit la proiect, inclusiv multe cu opinii, păreri și idei disparate despre modul în care ar putea să se atingă scopurile propuse.
Acest accent pus pe diversitatea punctelor de vedere și contribuțiilor a fost intenționat și necesar, a declarat Louise Dubé, director executiv al iCivics, un ONG independent fondat în 2009 de fosta judecătoare a Curții Supreme Sandra Day O’Connor pentru a promova și a crea conținut destinat educației civice în școli. Dubé a condus munca pentru realizarea raportului împreună cu lideri în educația civică de la universitățile de la Harvard, Tufts și Arizona.
„Acest proiect este despre restabilirea capacității de autoguvernare cu care, în mod clar, avem o problemă serioasă acum”, a spus Dubé. „În centrul atributelor necesitate pentru a te autoguverna este faptul de a înțelege istoria, de a o înțelege din mai multe perspective, de a cunoaște mai multă istorie, dar și faptul de a putea să vorbești, să discuți cu cei care nu sunt de acord cu tine și să creați împreună un mod de a merge înainte. Toate aceste lucruri sunt de o importanță critică acum”.
Mai puțină memorare a datelor
Raportul solicită o abordare bazată pe întrebări, una care să se concentreze mai puțin pe memorarea datelor războaielor și numele președinților și mai mult, în schimb, pe explorarea în profunzime a întrebărilor și evoluțiilor, bune și rele, care au creat America în care trăim astăzi și în care intenționăm să trăim mult dincolo de cea de-a 250-a aniversare a națiunii noastre din 2026. Lucrul de care au nevoie elevii, susține raportul, nu este o listă de fapte, ci un proces care produce o mai bună înțelegere a modului în care istoria țării a modelat prezentul.
Înainte ca standardele de studii sociale din Pennsylvania să fie reînnoite, predarea acestei materii era ca și cum ai pregăti elevii să se descurce bine într-un joc de Trivia, a spus Shannon Salter, profesor de studii sociale la un liceu și proiectant de curriculum în Allentown. Ea a criticat abrupt unele dintre cerințele anterioare de predare.
„Ai predat Războiul din 1812? Ai predat despre Scandalul Teapot Dome? Pot elevii tăi să memoreze capitalele celor 50 de state și să le recite în ordine alfabetică?” a spus Salter. „Totul era o listă de elemente pe care le puteai recita la un test grilă, iar tot acest lucru era tratat ca și cum ar fi fost o învățare plină de semnificație a istoriei și a studiilor sociale”. Lucrul de care au nevoie studenții, a spus Salter, este conștientizarea modului în care se pot implica în problemele comunităților lor, o înțelegere mult mai bună a modului în care funcționează sistemul societății și a modului în care indivizii pot participa la procesele de alegere, dezbatere, guvernare și obținere a consensului.
Prin noile standarde de studii sociale, cursurile pot construi abilități de gândire critică care îi învață pe elevi „cum să își ridice vocea în comunitatea lor și cum să pledeze pentru nevoile lor”, a spus Salter. „Ei învață astfel să colaboreze pentru a rezolva problemele și pentru a contesta modul în care lucrurile stau în prezent, astfel încât țara să ajungă să fie acea uniune perfectă pe care ne-o imaginăm”.
Noul accent pus pe educarea studenților pentru a deveni cetățeni cu o mai bună cunoaștere a calității lor de cetățean necesită o investiție în formarea profesorilor, dezvoltarea curriculumului și o abordare care să pună accentul pe predarea istoriei și a educației civice în aceeași măsură și intensitate în care se face privind cursurile de STEM sau limba engleză. Raportul nu oferă o estimare a costurilor, dar obiectivul său este de a atinge pozitiv 60 de milioane de elevi, 100.000 de școli și 1 milion de profesori până la sfârșitul deceniului.
„Lucrul de care avem cu adevărat nevoie este voința națională pentru a îndeplini aceste scopuri” a spus Danielle Allen, directorul Centrului de Etică „Edmond J. Safra” de la Universitatea Harvard și unul dintre liderii proiectului EAD. „Am avut voință națională în ceea ce privește investițiile în educația STEM, iar rezultatele acestui lucru se arată acum. Colegii mei din domeniile STEM la nivel universitar ne pot confirma că primesc acum cei mai bine pregătiți studenți în aceste domenii pe care i-au avut vreodată. Nu putem spune același lucru și despre domeniile științelor politice, ale istoriei și altele conexe”.
Fără standarde naționale
Dar în timp ce foaia de parcurs oferă îndrumări statelor cu privire la modul de implementare a noii abordări, obținerea participării tuturor celor 50 de state, districtului Columbia, teritoriilor și națiunilor tribale nu va fi simplă. Spre deosebire de matematică și știință, nu există un set de standarde convenite la nivel național pentru predarea studiilor sociale. Fiecare stat emite ghiduri de studii sociale pe care trebuie să le respecte districtele școlare, iar aceste cerințe variază foarte mult.
Stefanie Wager, președintele Consiliului Național pentru Studii Sociale, a declarat că este de mult timp nevoie pentru o viziune comună și un document orientativ pentru studii sociale și că raportul EAD și foaia de parcurs vor satisface această nevoie. Dar mai este încă mult de lucru înainte ca statele să se ralieze acestui program. „O parte din motivul pentru care suntem în situația aceasta neplăcută ca țară este faptul că avem diferențe atât de mari de la un stat la altul ceea ce privește predarea studiilor sociale”, a spus Wager, fostă profesoară care a lucrat la începutul acestui an pentru Departamentul de Educație din Iowa. „Foaia de parcurs are o bună posibilitate de a ne muta în direcția corectă, dar dacă fiecare stat face ceva foarte diferit în ceea ce privește implementarea ei, atunci își pierde magia. Cred că diavolul se ascunde în detaliile modului în care este implementat tot acest program ”
Paul Carrese, membru al comitetului executiv al EAD și director al Școlii de Gândire Civică și Economică de la Universitatea de Stat din Arizona, a declarat că este important ca grupul să ofere nu un curriculum național, ci un cadru pe care toate cele 50 de state, D.C, teritoriile și națiunile tribale l-ar putea lua în serios și l-ar putea îmbrățișa. El a recunoscut provocarea pe care o prezintă acest lucru, dar a spus că necesitatea este stringentă.
„În mod evident, credem că educația care să formeze cetățeni informați și implicați este fundamentală pentru securitatea națională și la fel de importantă pentru țară precum sunt pregătirea economică și competitivitatea”, a spus Carrese. „Pentru țesătura civică a țării, situația nu poate fi mai gravă decât este acum”.